Revista Capital prezintă paşii pe care i-a urmat guvernul Cioloş în gestionarea uneia dintre cele mai mari crize cu care sistemul de Sănătate din România s-a confruntat în ultimii ani.

În prima lună din 2016, ministrul Sănătăţii de atunci, Patriciu Achimaş Cadariu, a lansat un plan național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale, cu aplicare din 2017. În primăvara acestui an, apar primele dezvăluiri despre dezinfectanţii produşi de liderul local al pieţei, Hexi Pharma. Premierul Dacian Cioloş a subliniat, atunci, că scandalul dezinfectanţilor este a treia situaţie de criză de când a preluat mandatul. „Sunt lucruri care vin din spate, arată disfuncţionalităţi. În ultimii şapte ani, am avut zece miniştri la Sănătate, nu ai cum să faci reformă”, declara premierul.
Achimaş îşi dă demisia şi pe 20 mai noul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis lui Vlad Voiculescu, că, prin preluarea „cu mult curaj‘‘ a acestui portofoliu, are şansa să corecteze problemele sistemice din domeniu.
Noul ministru a subliniat, la o lună de la preluarea mandatului, într-un interviu acordat revistei Capital, că, dacă ar fi să aplicăm toate măsurile punitive, circa 80% din spitale ar trebui închise, ceea ce este o opţiune complet nerealistă care ar arunca ţara în criză.

Spitalele groazei

Infecțiile nosocomiale reprezintă o hârtie de turnesol perfectă pentru sistemul sanitar, a afirmat, chiar luna trecută, ministrul Sănătății adăugând că s-a confruntat cu această problemă în urmă cu 10 ani, când tatăl său era să moară din această cauză. „Să profităm, să luăm ceva bun din ce s-a întâmplat la Colectiv, să înțelegem că aceste probleme există și că nu pot fi puse sub preș în continuare. Trebuie să facem ceva. Infecțiile nosocomiale sunt doar o hârtie de turnesol perfectă pentru sistemul sanitar. (…) Ne artă că ne-am bătut joc de personal, (…) ne-am bătut joc de reguli. I-am lăsat să nu respecte regulile pe cei care lucrează în spital, nu i-am controlat arătând că nu am investit în acele spitale. Nu ne-a păsat. (…) Infecțiile nosocomiale sunt una dintre principalele cauze, dacă nu principalul risc al unui pacient atunci când se internează în spitale. Acesta nu este niciun fel un motiv să nu te duci la spital“, a subliniat demnitarul.

Tot luna trecută, noul ministru anunţa că toate contractele managerilor de spitale vor fi schimbate în mod semnificativ, astfel încât indicatorii de performanță să reflecte gradul de satisfacție și siguranța pacientului. Ministrul a susținut că managerii de spitale nu au raportat până acum toate cazurile de infecții nosocomiale pentru că prin actuala formă a contractului de management ei ar fi fost sancționați dacă admiteau că acestea există.

Lipsa citostaticelor

Criza citostaticelor a fost o altă problemă cu care s-a confruntat sistemul medical în vara acestui an. În total, peste 20 de medicamente pentru cancer lipseau din ţara noastră. „Actuala metodologie de preţuri, lipsa de predictibilitate a politicii medicamentului, deprofesionalizarea instituţiilor centrale şi de la nivelul spitalelor precum şi lipsa de flexibilitate a cadrului legal pentru asigurarea medicamentelor esenţiale pentru tratamentul corect al mai multor afecţiuni, toate acestea sunt parte a problemei. Măsuri la nivelul Ministerului Sănătăţii şi al instituţiilor din subordinea au fost deja luate. Măsuri la nivelul politicii medicamentului urmează“, a susținut ministrul.

În octombrie, Ministerul anunţa că vor fi ieftinite majoritatea medicamentelor emise pe bază de rețetă, în trepte, cel mai probabil începând din primul trimestru al anului viitor. Astfel, medicamentele care au ieșit de sub patent vor fi ieftine cu 10% în primul an, cu încă 10% în al doilea an, cu încă 15% în al treilea an, ajungându-se în trei ani la o ieftinire de 35%.  O altă măsură anunţată vizează introducerea obligației pentru farmacii și pentru distribuitori să raporteze zilnic stocurile de medicamente compensate într-un sistem electronic.