Daca un salariat este sanctionat cu diminuarea salariului cu 10% pe 3 luni conform art. 264 pct. e) din Codul muncii, sporul de vechime se calculeaza la salariul de baza diminuat cu sanctiunea propusa? Mentionez ca salariatul are intreaga luna lucrata.

Alexandra Cristea – Giurgiu


Potrivit prevederilor Codul muncii, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Sporul de vechime se calculeaza aplicand procentul negociat la salariul de baza. Astfel, datorita sanctiunii disciplinare pe care angajatorul a aplicat-o salariatului, in conformitate cu prevederile art. 264 din Codul muncii pct. e), respectiv reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%, se va diminua si valoarea sporului de vechime.


Exemplu: Un salariat este angajat in data de 01.02.2006 cu contract individual de munca, norma intreaga, avand negociat un salariu de baza de 500 lei plus spor vechime de 25%. In luna urmatoare, se produce efectul sanctiunii disciplinare. Salariul brut in luna februarie este de 625 lei, rezultat din salariul de baza de 500 lei plus sporul de vechime (25%) de 125 lei. In luna martie, reducerea de 10% va fi de 50 lei, rezultand un salariu de baza dupa reducere de 450 lei. Sporul de vechime va fi de 113 lei, astfel ca salariul brut va fi de 563 lei. Dupa cum se observa, salariul brut s-a redus cu 10% fata de cel din luna februarie.





Cand se acorda si care este modalitatea de calcul al concediului de odihna?

Bogdan Nicolaescu – Ramnicu Valcea


Este considerata munca de noapte munca prestata intre orele 22:00-06:00. Salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa determine diminuarea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.


Sunt stabilite ca fiind zile de sarbatoare legala zilele de 1 si 2 ianuarie, prima si a doua zi de Pasti, 1 Mai, 1 Decembrie, prima si a doua zi de Craciun, doua zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase pentru persoanele apartinand acestora. Acordarea zilelor libere se face de catre angajator. Daca, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.




Cand se acorda si care este modalitatea de calcul al concediului de odihna?



Bogdan Nicolaescu – Ramnicu Valcea


Durata minima de acordare a concediului de odihna anual este de 20 zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite, stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual. Pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial concediul de odihna anual se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.



Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Prin exceptie de la aceasta prevedere, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.
Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.


Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.



Pentru perioada concediului de odihna, salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva. Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a veniturilor din luna in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. Aceasta indemnizatie se plateste de catre angajator cu cel putin de 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.





Sediul central al firmei este in orasul A din judetul B. Firma are un punct de lucru in orasul C din judetul D. Firma are 7 (sapte) angajati cu carte de munca la punctul de lucru din orasul C. Cartile de munca ale acestor 7 angajati sunt depuse in orasul A. Va rugam sa ne lamuriti asupra urmatoarelor aspecte:


– unde trebuie sa depunem declaratiile de somaj si CAS?

– punctul de lucru din orasul C trebuie sa aiba cod unic de inregistrare diferit de cel existent in orasul A?


– din punctul de vedere al controalelor financiare, care dintre organele de control pot sa ne verifice: cel din orasul A sau cel din orasul C?

Alexandru Iftimie – Reghin


Potrivit procedurii privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, aprobata prin Ordinul nr. 405/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorii persoane juridice care au sucursale si/sau puncte de lucru depun/transmit declaratia lunara cumulat, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru activitatea sucursalelor si/sau punctelor de lucru, la agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in a carei raza teritoriala isi are sediul angajatorul.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorii sunt obligati sa depuna in fiecare luna, la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul angajatorului, la termenul stabilit de CNPAS, declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat.



In concluzie, in cazul prezentat de dumneavoastra, atat declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si cea pentru bugetul asigurarilor sociale de stat se vor depune la agentia pentru ocuparea fortei de munca, respectiv casa de pensii din judetul B.

Conform Ordonantei de urgenta nr. 45/ 2003 privind finantele publice locale, platitorii de impozite si taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajati sunt obligati sa solicite inregistrarea fiscala a acestora, ca platitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla punctul de lucru, in termen de 15 zile de la data infiintarii. Este vorba de cod de inregistrare fiscala, si nu de codul unic de inregistrare. Prin punct de lucru stabil, conform Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor art. 30 alin. (4), (5), (6) si (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2001, se intelege un centru de activitate din structura unui agent economic cu personalitate juridica, cu minimum 5 angajati cu contract individual de munca pe o perioada nedeterminata, care are un caracter fix sau permanent, cum ar fi un birou, un sediu secundar, o fabrica, un magazin, un atelier etc.



Astfel, pentru persoanele juridice cu sediul in Romania care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este persoana juridica, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care plata impozitului se face de catre sediile secundare ale persoanei juridice, in cazul punctelor de lucru stabile.
In concluzie, datorita faptului ca in punctul de lucru sunt angajati 7 salariati, plata impozitului pe venit se va face in orasul C, judetul D, acest punct de lucru avand cod de inregistrare fiscala diferit de cel al sediului central din orasul A.


Codul de procedura fiscala prevede ca pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenta revine acelui organ fiscal, judetean, local sau al municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului. Domiciliul fiscal, in cazul persoanelor juridice, reprezinta sediul social sau locul unde se exercita gestiunea administrativa si conducerea efectiva a afacerilor, in cazul in care acestea nu se realizeaza la sediul social declarat. In cazul in care contribuabilul are, potrivit legii, obligatii de plata la sedii secundare, competenta teritoriala pentru administrarea acestora revine organului fiscal in a carui raza teritoriala se afla acestea situate. Compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale sunt competente pentru administrarea impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.


In ceea ce priveste Garda Financiara, aceasta exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect evaziunea si frauda fiscala, cu exceptia stabilirii diferentelor de impozite, taxe si contributii, precum si a dobanzilor si penalitatilor aferente acestora, a urmaririi, incasarii veniturilor bugetare si solutionarii contestatiilor. In indeplinirea atributiilor de serviciu, comisarii Garzii Financiare sunt in drept sa efectueze controale in spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri ori se desfasoara activitati ce cad sub incidenta actelor normative in vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care sunt interzise de acestea, sa verifice legalitatea activitatilor desfasurate, existenta si autenticitatea documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor, sa dispuna masuri cu privire la confiscarea bunurilor a caror fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si a veniturilor realizate din activitati comerciale sau prestari de servicii nelegale si sa ridice documentele financiar-contabile si de alta natura care pot servi la dovedirea contraventiilor sau, dupa caz, a infractiunilor.