„Toate sancțiunile ONU împotriva Iranului vor fi din nou în vigoare din acest weekend, la ora 20:00, sâmbătă”, adică de duminică la ora 00:00 GMT, a declarat emisarul american Elliott Abrams.

Cu toate acestea, Washingtonul este aproape singur și împotriva tuturor: celelalte mari puteri, Rusia, China, dar și aliații europeni ai americanilor contestă această afirmație.
Cum s-a ajuns la acest spectaculos față în față între principala putere mondială și restul planetei?

Pentru a înțelege situaţia, trebuie să ne întoarcem cu o lună în urmă. La mijlocul lunii august, guvernul SUA al lui Donald Trump a suferit un răsunător eşec la Consiliul de Securitate al ONU, în încercarea sa de a prelungi embargoul asupra armelor convenționale care vizează Teheranul, embargou care expiră în octombrie, arată LA LIBRE BELGIQUE.

Un atac de o rară violență

Acuzând într-un atac de o rară violență Franța, Regatul Unit și Germania că au „ales să se alinieze cu ayatolahii” la putere în Republica Islamică, șeful diplomației americane Mike Pompeo a declanșat, pe 20 august, o procedură controversată, supranumită „snapback” și menită să facă posibilă restabilirea tuturor sancțiunilor ONU împotriva Iranului o lună mai târziu.

Aceste sancțiuni au fost ridicate în 2015, când Teheranul se angajase, într-un acord internațional, să nu se doteze cu arme nucleare. Dar, în 2018, președintele Trump, considerând insuficient acest text negociat de predecesorul său Barack Obama, a retras din acord Statele Unite, care apoi și-au restabilit sau chiar și-au înăsprit propriile sancțiuni bilaterale.

Acum, într-o piruetă legală, Statele Unite își invocă statutul de țară care „participă” la acest acord pe care l-au părăsit zgomotos, cu singurul scop de a activa „snapback-ul”.

Capacitatea Washingtonului de a se folosi de acest statut este contestată de aproape toate celelalte țări membre ale Consiliului de Securitate, care, prin urmare, nu au dat curs demersului american.

Dialogul surzilor continuă

Dar dialogul surzilor continuă: administrația Trump intenționează să acționeze ca și cum sancțiunile internaționale ar fi revenit, în timp ce celelalte puteri intenționează să acționeze ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic.

Atunci, să fie vorba despre un gest simbolic pentru a aminti linia dură americană împotriva Teheranului sau ar trebui să ne așteptăm la măsuri mai concrete?

Americanii vor „pretinde că au activat snapback-ul și, prin urmare, că sancțiunile sunt din nou în vigoare”, dar „această acțiune nu are niciun temei legal” și, prin urmare, nu poate „avea consecințe juridice”, afirmă o sursă diplomatică europeană.

„Nu se va întâmpla nimic”, prezice și un diplomat la ONU. „Este ca atunci când apeși pe trăgaci și glonțul nu pleacă”. Un altul deplânge un act „unilateral”: „Rusia și China privesc mulțumite, în timp ce mănâncă floricele de porumb, cum europenii și americanii sunt împărțiți”.

Totuşi, diplomația americană insistă asupra faptului că embargoul asupra armelor va fi prelungit „la nesfârșit” și că multe activități legate de programele nucleare și balistice ale Teheranului vor fi acum pasibile de pedepse la nivel internațional.

Sancțiuni financiare împotriva ONU?

Și că Statele Unite vor „face tot ce este necesar pentru a se asigura ca aceste sancțiuni să fie aplicate și respectate”. „Vom împiedica Iranul să achiziționeze tancuri chineze și sisteme de apărare aeriană rusești”, a avertizat Mike Pompeo.

„Ne așteptăm ca fiecare națiune să respecte rezoluțiile Consiliului de Securitate”. Acesta este locul în care acest dosar riscă să creeze noi tensiuni.

Pentru că Donald Trump ar putea anunța așa-numite sancțiuni secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care încalcă sancțiunile ONU, prin blocarea accesului acestora la piața și la sistemul financiar american, chiar dacă va fi unul dintre singurii lideri mondiali care consideră că sunt în vigoare.

Cu șase săptămâni înainte de a candida pentru un al doilea mandat, președintele american ar putea dori, de asemenea, să „creeze o surpriză” în timpul discursului său de marți de la Adunarea Generală a ONU, „anunțând o pedeapsă financiară” împotriva instituției planetare pentru a-şi marca „nemulțumirea”, se teme de Richard Gowan de la organizația de prevenire a conflictelor International Crisis Group.