Puțin peste zece milioane de pasageri. Dar nu suficient. Numărul celor care au ajuns anul trecut pe aeroporturile din România este încă foarte redus comparativ cu așteptările pe care le au reprezentanții agențiilor de turism, de exemplu. Dar, într-un fel, neașteptat, în contextul în care aeroporturile românești au nevoie de investiții de aproape 300 milioane de euro pentru piste și infrastructură. Suma este susținută de jucătorii din piață și chiar a fost lansată încă de anul trecut de către David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România. „Traficul redus este o problemă de potențial economic, de competiție. Este din cauza crizei. Dezvoltarea unui zbor regulat presupune un efort foarte mare din partea unei companii aeriene, un risc  foarte mare. Însă un aeroport, chiar dacă nu are zboruri regulate, poate avea un rol pentru comunitatea respectivă, din punctul de vedere al zborurilor turistice sau de afaceri“, spunea Ciceo.

Accesarea de fonduri europene

Cu alte cuvinte, potrivit lui Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines România și TUI TravelCenter, o mare problemă o vor avea aeroporturile cu un trafic foarte redus și clusterele de două-trei aeroporturi situate la aproximativ 100 kilometri unul de altul (n.r. – Iași–Bacău–Suceava, Tulcea–Constanța, Arad–Timișoara). „Aeroporturile mici nu au altă șansă decât să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, iar unele precum Oradea, Iași, Suceava sau Craiova au reușit deja. Este însă demonstrat că aeroporturile au nevoie de cel puțin 200-300 de mii de pasageri pe an pentru a fi profitabile, condiție îndeplinită în prezent doar de șase din cele 16 aeroporturi operaționale“, punctează Anastasiu. În opinia acestuia, ar trebui depuse „eforturi mari“ pentru atragerea de operatori aerieni, unele aeroporturi fiind deservite doar de compania națională (TAROM) și doar pentru curse interne. Ca o paranteză, Compania Națională Aeroporturi București a obținut, anul trecut, o cifră de afaceri de 613 milioane de lei, în creștere cu 10% față de 2012, și un profit brut de 78 milioane de lei. Practic, cele doua mari aeroporturi pe care le administrează – Henri Coandă (Otopeni) și Aurel Vlaicu -, au fost tranzitate de 7,6 milioane de pasageri, cu 1,3% mai mult față de anul anterior. Și încă o precizare: în urmă cu mai bine de doi ani, al doilea cel mai aglomerat aeroport al României, Aurel Vlaicu, și-a închis porțile pentru traficul de masă, zborurile low cost fiind mutate pe Otopeni, care a reușit astfel să-și crească traficul cu 41% și să urce pe locul 58 la nivel european în topul celor mai aglomerate aeroporturi de pe vechiul continent.

Concurența din Europa

„Atât aeroportul Otopeni, cât și aeroportul din Cluj, de exemplu, au beneficiat de programe de dezvoltare și pot concura cu alte aeroporturi internaționale. Nu se pune problema ca București, Timișoara sau Cluj să nu facă față concurenței europene, din acest punct de vedere“, spune și Lucia Morariu, director general Eximtur și preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Aceasta consideră că toate aeroporturile existente trebuie să fie o prioritate investițională pentru Guvern, luând în calcul și potențialul turistic al țării.

„Turcia, Grecia, Spania, Italia, Cehia, Israel, Marea Britanie sunt acum accesibile, ca destinații de vacanță, nu numai din București, dar și din Cluj, Timișoara, Iași, Bacău, Târgu Mureș sau Constanța. Mai mult, traficul de business crește pe baza soluțiilor noi de transport“, mai spune Morariu. Pe de altă parte, recent, organismele europene de reglementare au anunțat că vor decide, până în luna septembrie a acestui an, dacă ajutoarele de stat acordate pentru 28 de aeroporturi şi companii aeriene low cost sunt ilegale.

Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană cu ocazia dezvăluirii unor noi legi care interzic acordarea de ajutoare publice pentru marile aeroporturi.  Potrivit Reuters, printre aeroporturile investigate se află și unele din România, alături de unele ale altor state precum Germania, Franţa, Austria, Italia, Suedia, Spania.

„Sunt analizate 28 de cazuri. Cazurile investigate vor fi decise pe baza noilor prevederi. Noile reguli vor asigura o concurenţă corectă indiferent de modelul de afaceri“, a spus comisarul european pentru concurenţă, Joaquin Almunia.

  • 16 este numărul aeroporturilor operaționale din România, dintre care cele două din București aduc cel mai mare trafic;
  • 10 milioane de pasageri au ajuns anul trecut pe aeroporturile din București;
  • 7,6 milioane, din numărul total de pasageri, s-au aflat pe Otopeni și pe Băneasa;
  • 140 mld. euro este suma generată de industria aeriană în PIB-ul UE, conform analiștilor internaționali.

Aeroporturile mici din România nu au altă șansă decât să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Dragoș Anastasiu, Eurolines și TUI TravelCenter.