Eurodeputatul PSD Victor Negrescu a oferit informații noi despre procesul de aderare al României la Schengen. El a explicat cele trei variante și a precizat că șansele sunt în favoarea țării noastre.
Aderarea României la Schengen: Șansele au crescut simțitor
Potrivit eurodeputatului PSD Victor Negrescu, există trei scenarii posibile pentru ca România să obțină o decizie favorabilă privind aderarea la Spațiul Schengen până la final de 2023.
Negrescu spune că, în urma discuțiilor desfășurate recent la Viena și în urma dialogului cu instituțiile europene, șansele României s-au mărit semnificativ.
Potrivit unor informațiile provenite din surse guvernamentale, în săptămâna precedentă s-a anunțat că la reuniunea Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne), programată pentru 4-5 decembrie, nu va avea loc un vot cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Această abordare diferă de ceea ce era prevăzut inițial în agenda provizorie a evenimentului.
Aceleași surse susțin că o altă ediție a Consiliu JAI ar putea fi organizată la finalul lunii decembrie. Aici, ar urma să se analizeze aderarea României. Ea s-ar putea desfășura în două etape. Prima etapă s-ar referi la intrarea frontierelor aeriene în spaţiul european de liberă circulaţie, începând cu martie 2024.
Recent, un domcument dat publicității de către Consiliu anunță că, în cadrul reuniunii de vineri, nu va mai exista o sesiune de votare pentru o „decizie a Consiliului privind aplicarea deplină a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria”. Se dorește doar un dialog despre stadiul dosarului aderării României („state of play).
Varianta 1: aprobare tacită a intrării României în spaţiul Schengen
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu anunță că, o primă variantă ar putea fi cea a unei aprobări tacite. Iată cum s-ar putea desfășura:
„Varianta 1, pe care personal o propun şi am susţinut-o în discuţiile mele de la Viena şi cu oficialii europeni, presupune o aprobare tacită a intrării României în spaţiul Schengen printr-un vot în cadrul reuniunii ambasadorilor statelor membre UE şi validarea sa în orice Consiliu UE care ar avea loc până la finalul anului. Această formă ar evita ca tema să fie intens discutată, iar guvernul de dreapta din Austria să aibă ocazia de a politiza din nou subiectul”, scrie Negrescu în postarea sa pe Facebook.
Varianta 2: discuție/vot în Consiliul de Afaceri Externe din 11 decembrie
Acest al doilea scenariu, mai riscant, ar presupune politizarea temei. Potrivit europarlamentarului, ea ar fi posibilă printr-o discuție sau prin votarea pe acest subiect în Consiliul de Afaceri Externe din 11 decembrie, sau în Consiliul European.
„Există riscul ca în această variantă executivul din Austria să simtă nevoia de a-şi apăra insistent punctul de vedere transformând tematica într-o miză electorală în raport cu ambiţiile sale europene”, avertizează Negrescu.
Varianta 3: organizarea unui Consiliu UE extraordinar
Al treilea scenariu presupune aderarea în cadrul unui Consiliu UE extraordinar.
„A 3-a variantă, evaluată de instituţiile europene – potrivit eurodeputatului PSD- ar presupune organizarea unui Consiliu UE extraordinar „care să aibă pe ordinea de zi inclusiv acest subiect”. El consideră varianta posibilă „dacă executivul din Austria va insista cu revendicări adiţionale, precum menţinerea unor controale suplimentare la frontieră, garanţii privind securizarea frontierelor sau un mecanism de aderare specific pentru Bulgaria şi România”, a adăugat el.
Negrescu subliniază că toate cele trei scenarii depind în mare măsură de evoluțiile politice din Olanda, în special de decizia noului Parlament care se va constitui săptămâna viitoare.
„În contextul impasului existent în formarea unei noi majorităţi guvernamentale în Ţările de Jos, dar şi a raportului preponderent pozitiv privind statul de drept din Bulgaria întocmit de experţii olandezi, ne putem aşteptam ca premierul în exerciţiu, Mark Rutte, candidat la şefia NATO, unde are nevoie de sprijinul ţărilor noastre, să susţină ridicarea veto-ului aplicat Bulgariei. (…)
În acest context general, dar şi în raport cu discuţiile pe care le-am avut recent în Austria şi cu reprezentanţii instituţiilor europene la cel mai înalt nivel, şansele României de a adera la spaţiul Schengen, mai ales în formula accederii etapizate, au crescut simţitor”, a conchis el.