Bătălia pentru portofoliile din Comisia Europeană a început. Dacă aceasta va fi alcătuită potrivit Tratatului de la Nisa, şapte ţări membre nu vor fi reprezentate în viitoarea Comisie.
Liderii UE s-au reunit săptămâna trecută la Consiliul European de vară pentru a decide cine va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene (CE). În toamnă, urmează să fie numit noul executiv de la Bruxelles. Dar, fiindcă Tratatul de la Lisabona nu a fost ratificat încă de toate statele membre, numărul membrilor CE rămâne sub semnul întrebării. Conform Tratatului de la Nisa, care este în vigoare, numărul comisarilor trebuie să fie redus de la 27, câţi sunt în prezent, la 20. Cu alte cuvinte, nu toate statele membre ar mai avea câte un reprezentant în CE. Pe de altă parte, Tratatul de la Lisabona prevede ca, până în octombrie 2014, fiecare stat membru să aibă un reprezentant în executivul de la Bruxelles. Ratificarea tratatului ar putea fi deblocată până la definitivarea componenţei noii echipe. Irlanda, care a împiedicat finalizarea procesului de ratificare, solicită între altele garantarea unui post de comisar.
Ce şanse are România, prinsă între interesele marilor puteri, să îşi păstreze fotoliul deţinut acum la Palatul Berlaymond şi pe cine ar putea nominaliza pentru funcţia de comisar european?
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a analizat câteva din propunerile vehiculate de partide şi presă în privinţa acestui post şi a evaluat şansele României de obţine anumite portofolii. CRPE a acordat candidaţilor punctaje în funcţie de experienţa în afaceri europene, susţinere politică, competenţă etc. Primii clasaţi sunt Dacian Cioloş, Vasile Puşcaş şi Monica Macovei. Fostul ministru al justiţiei a pierdut puncte la susţinerea politică şi la capacitatea de a crea consens, ca şi Adrian Severin, un alt candidat la această funcţie. Însă fostul ministru al agriculturii, cel mai bine plasat dintre candidaţii noştri, ar intra la concurenţă cu omologul său francez, susţinut chiar de către Nicolas Sarkozy. Cât priveşte şansele României de a obţine anumite portofolii, acestea sunt, conform CRPE, de nivel mediu pentru portofoliile de la agricultură, politică regională, transporturi şi energie şi reduse pentru extindere.
Presa europeană, la rândul ei, a făcut diferite pronosticuri în ceea ce priveşte componenţa viitoarei CE. Se mizează pe reînnoirea mandatului actualului preşedinte al CE, Jose Barroso, pentru alţi cinci ani. În schimb, tabloul de familie va avea 20 de noi membri, majoritatea actualilor comisari urmând să fie schimbaţi fie la cererea acestora, fie de către guvernele naţionale, care avansează propunerea pentru aceste posturi. Prima ţară care a transmis deja nominalizarea este Polonia, care a anunţat înlocuirea actualului comisar pentru politică regională, Danuta Hubner, cu un europarlamentar recent ales. În schimb, Hubner va intra în Parlamentul European. În ceea ce-l priveşte pe comisarul pentru multilingvism, Leonard Orban, se pare că nu mai are şanse de a fi propus pentru această funcţie.
Miza şi deliciile funcţiei de comisar
Membrii CE, care reprezintă executivul UE, sunt demnitari de prim-rang, care propun şi implementează legislaţia comunitară. Deşi se susţine că, odată ajunşi în CE, comisarii devin autonomi faţă de ţările din care provin, practica a arătat că cei mai mulţi dintre ei au influenţat decizii în favoarea „ţării pe care o cunosc cel mai bine“ (formulă prin care comisarii desemnează ţara natală). Salariul brut lunar al unui comisar este de 18.200 de euro, la care se adaugă o serie de indemnizaţii, cum ar fi cea pentru întreţinere, de 150 de euro plus 5% din salariu, şi decontarea mai multor cheltuieli. Pe de altă parte, însă, comisarii sunt supuşi unor restricţii. Ei nu au voie să accepte bani pentru a ţine discursuri sau a participa la conferinţe. De asemenea, nu pot accepta cadouri mai mari de 150 de euro, care sunt preluate de Serviciul de Protocol al CE. Lista cadourile de valoare este foarte diversă: de la telefoane mobile, picturi, sculpturi până la „Istoria Siciliei“ în 12 volume.
Sunt onorat că mi s-a propus să candidez pentru al doilea mandat. Cred că în vremuri de criză avem nevoie de o CE puternică.
Jose Barroso, preşedintele Comisiei Europene
18.233 de euro este salariul lunar brut al unui comisar european. În plus, i se decontează o serie de cheltuieli
Janez Potocnik (Slovenia) – Cercetare: deşi nu are apartenenţă politică, va fi reconfirmat
Jose Barroso, (Portugalia) – preşedintele CE: are mari şanse pentru un nou mandat
Vladimir Spidla (Cehia) – Muncă: se estimează că îi va fi reînnoit mandatul
Stavros Dimas (Grecia) – Mediu: se aşteaptă să fie reconfirmat pe post
Viviane Reding, (Luxemburg) Media: va fi primi, a treia oară, acelaşi portofoliu
