Toate semnele indică un an agricol 2012 bun deşi, premisele, iarna grea şi primăvara capricioasă, nu arătau asta.  Gerul a distrus circa 30% din culturile de păioase, însă ploile din ultima vreme vor duce la recolte-record la porumb sau floarea-soarelui. Poate nu va fi la nivelul din 2012, când producţia agricolă excepţională a reparat indicatorii macroeconomici ai României, însă efectele vor fi şi acum vizibile. Agricultura românească are nu doar tradiţie, ci şi un potenţial enorm – specialiştii din domeniu spun că, în anumite condiţii, România ar putea deveni a treia mare putere agricolă a Europei, după Franţa şi Germania.
Care ar fi condiţiile? O mai bună absorbţie a fondurilor europene, atragerea unor investiţii străine semnificative, stimularea antreprenoriatului în domeniu şi, nu în ultimul rând, un sprijin substanţial şi constant din partea autorităţilor. Alte direcţii ar fi, spune Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, reorientarea exporturilor de la grâu şi porumb, la carne sau produse agricole prelucrate, ce au un adaos mai mare şi, de asemenea, stimularea culturilor bio, pentru care există o cerere enormă la export. Dar, se întreabă jucători din domeniu, cum poţi să faci performanţă în agricultură când lipseşte cu desăvârşire infrastructura (în special sistemele de irigaţii) şi când, în anul 2012, care ar fi putut fi fundamentul relansării agriculturii româneşti, bugetul alocat ministerului de resort este cel mai mic de până acum, de doar 0,92% din PIB. Momentul este foarte important. Având în vedere modificările ce se aduc Politicii Agricole Comune, în sensul limitării subvenţiilor şi ajutoarelor pentru agricultură, România mai are la dispoziţie puţin timp pentru a-şi rezolva cu bani comunitari problemele fundamentale.

Orice întârzieri ar putea însemna lărgirea decalajului dintre România şi restul Europei, până la un nivel care nu va mai putea fi recuperat.

Agricultura, salvarea economiei și în 2012?

 În ciuda iernii grele și a primăverii capricioase, producția agricolă se anunță destul de bună, existând premisele ca, și în acest an, agricultura să aibă o contribuție substanțială la realizarea PIB

Agricultura a avut și are în continuare un rol important în evoluția economiei româneşti. Cu toate bulversările produse după 1989, România continuă să dispună de o suprafață agricolă de 14,7milioane de hectare, din care 9,4 milioane hectare teren arabil de cea mai bună calitate.
În opinia specialiștilor, teoretic, România ar putea deveni în următorii ani a treia putere agricolă a Europei, după Franţa şi Germania, în condiţiile unei absorbţii bune a fondurilor europene (7,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013), ale unor investiţii străine directe semnificative şi, nu în ultimul rând, dacă va beneficia de un sprijin guvernamental substanțial și constant.
Din păcate, şi anul acesta, agricultura are un buget insignifiant, de doar 0,92 la sută din PIB. Chiar şi aşa subfinanţată, anul trecut, cu o creștere de peste 16% față de 2010, agricultura a avut cea mai mare contribuție din ultimii ani la realizarea produsului intern brut (PIB). Este adevărat că, în urma a condițiilor meteorologice extrem de favorabile, 2011 a fost un an de excepție, cu producții-record.

Cerere masivă de produse bio la export

Surprinzător, dar  în ciuda iernii grele și în primul trimestru din acest an, agricultura a avut o contribuție însemnată la ușoara creștere economică, de 0,3%, înregistrată de România. Creșterea se datorează, în cea mai mare parte, valorificării de către agricultori a stocurilor de anul trecut, atât pe piața internă, cât și la export. Secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, con­sideră că România nu își valorifică potențialul agricol uriaș pe care îl are, dar că, în ultima perioadă, s-au făcut pași importanți în acest sens: „În ultimii patru-cinci ani, deficitul balanței comerciale la produsele agricole s-a redus substanțial, de la peste două miliarde euro la circa 800 milioane euro. Un pas important s-a făcut anul trecut, când deficitul s-a redus cu circa un miliard de euro“, a declarat pentru Capital Mihai Ionescu. El crede că trebuie schimbată structura exportului de produse agricole. „Trebuie să exportăm nu doar grâu de panificație sau porumb, ci și carne, de exemplu, şi nu doar în viu sau în carcasă, ci preparată sau conservată, asta presupunând stimularea industriei de prelucrare, cu implicații benefice pentru economie, inclusiv pentru crearea de locuri de muncă“, spune secretarul general al ANEIR. Acesta ne-a mai declarat că membrii ANEIR au primit, în ultima perioadă, cereri substanțiale de export pentru produsele bio. „Avem cereri mari pentru aceste produse, din SUA, din Orientul Mijlociu, mai nou din țările nordice, precum și din alte țări. Practic, la astfel de produse, avem cereri de zece ori mai mari decât putem noi produce la ora actuală. Trebuie mărite stimulentele pentru fermierii care realizează produse ecologice, pentru că nu este normal ce se întâmplă în momentul de față: subvenția este de 200 de euro la hectar, în timp ce numai certificarea pentru produsele bio costă 250 de euro pentru un hectar“, mai spune Ionescu. De notat că, în anul 2011, suprafața agricolă ecologică din România a ajuns la 300.000 hectare. La nivel european, Spania este pe primul loc în privința suprafețelor cultivate bio, cu 1,33 milioane hectare.

Irigațiile, veșnica problemă

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), suprafaţa totală însămânţată cu culturi de primăvară însumează, în acest an, 5,24 milioane de hectare, adică, aproape 90% din suprafaţa programată. Porumbul este cultivat pe toată suprafaţa prognozată, de 2,67 milioane ha. La floarea-soarelui, lucrările au fost realizate pe 1,09 milioane ha, cu 11% peste program. Preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Adrian Rădulescu, spune că și în acest an producţia agricolă a României este dependentă de ploi. „România este inexistentă când vorbim de sistemul de irigaţii, cu doar 70.000 de hectare irigate, într-o ţară cu opt milioane ha de terenuri agricole“, spune Rădulescu. În opinia acestuia, vechiul sistem de irigaţii trebuie regândit și relansat, începând cu proiectul „Canal Siret-Bărăgan“, inițiat înainte de 1989 și lăsat neterminat.

Ploile din ultima perioadă, mană cerească

Deși  a demarat cu viscole și temperaturi extrem de reduse în întreaga țară, anul agricol 2012 a fost salvat de ploile abundente din ultima perioadă, chiar dacă pe alocuri a căzut și grindină, consideră Sorin Chelmu, secretar de stat la MADR. „Ploile care au căzut în ultima perioadă au introdus două procente în PIB-ul României. Aici mă refer la toate culturile, şi la cele de toamnă, şi la cele din primăvară“, a declarat Chelmu, adaugând că, „probabil, nu va fi ca anul trecut, dar va fi şi 2012 un an agricol destul de bun“.
Totuși, în urma ploilor abundente și a grindinei căzute în ultimele săptămâni, peste 16.451 de hectare de culturi agricole, din 12 judeţe, au fost afectate.

Insula Mare a Brăilei: pierderi de 30%

Una dintre zonele cele mai afectate de iarna grea este Insula Mare a Brăilei, unde TCE 3 Brazi, firma senatorului Culiță Tărâță, cultivă 57.000 de hectare.
„Cam 30% din producția de pă­ioase (grâu, orz, orzoaică – n.red) a fost compromisă din cauza gerului și am fost nevoiți să întoarcem aceste suprafețe, iar la rapiță am întors nu mai puțin de 6.000 de hectare, din totalul de 11.000 însămânțate“, ne-a declarat Culiță Tărâță. Ștefan Poenaru, patronal Agrofam, care lucrează circa 19.000 de hectare în județul Ialomița, apreciază, de asemenea, că producția de grâu și de orz pe care o va obține în acest an va fi cu 25%-30% mai mică decât cea de anul trecut.

„Din cauza secetei de la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, grâul și orzul au înspicat prea devreme, apoi, în urma ploilor abundente din ultimele zile, s-a produs o îmburuienare excesivă, ceea ce va conduce la scăderea  producției sub 4.000 de kg/ha, față de 4.500-5.000 de kg/ha cât am obținut anul trecut“, ne-a declarat Poenaru. În schimb, culturile de porumb și cele de floarea-soarelui, ajutate de ultimele ploi, se prezintă foarte bine în întreaga țară și există premise pentru recolte chiar mai mari decât cele de anult recut.
Una peste alta, există şanse ca, şi în acest an, cu voia Celui de Sus, agricultura să ofere o gură de oxigen economiei româneşti.

Avem cereri mari pentru produse bio, din SUA,  din Orientul Mijlociu și, mai nou, din țările nordice. Practic, avem cereri  de zece ori mai mari decât putem noi produce la ora actuală.
Mihai Ionescu, secretar general ANEIR

Ilie Şerbănescu: "Banii gratis de la UE,  o amăgire"

Analistul economic Ilie Şerbănescu crede că în agricultură, ca şi în economia românească, în general, este nevoie de un program pe termen lung, „care să ne scoată din situaţia imposibilă de anexă de consum, în care a ajuns azi România“.  În privinţa fondurilor europene destinate agriculturii, Ilie Şerbănescu este mai mult decât sceptic: „Banii europeni nu sunt avansaţi, ci ei se decontează. Aceasta înseamnă că beneficiarul trebuie să dispună de întreaga sumă pentru finanţarea proiectului avut în vedere, indiferent cât este coparticiparea lui proprie. Dacă ­n-are bani, el trebuie să se împrumute la bancă.  Or, la ratele absolut cămătăreşti de dobândă la care se poate obţine un credit în România, finanţarea aşa-zisă gratis din fondurile europene se transformă, de fapt, într-un transfer din seiful public al UE în chimirul băncii din România, care este tot una vest-europeană. Hai să nu ne mai amăgim cu aşa-zisa accesare de bani gratis de la UE!“