Comisia Europeană a explicat situația actuală a Turciei. Potrivit acesteia, intenţia Turciei de a se alătura blocului comunitar „a ajuns într-un blocaj”. Acest efect negativ a fost cauzat de deficienţele democratice constatate de comisie. Situația actuală se încadrează ca cel mai critic raport anual de când Turcia a dorit aderarea în urmă cu 16 ani.
În raportul din acest an, a fost criticată „capacitatea Turciei de a-şi asuma obligaţiile de aderare”. Comisia Europeană a declarat că Turcia a continuat reformele în domeniul economic și în cel al statului de drept „pe o bază destul de ad hoc”. Se pare că Guvernul preşedintelui Tayyip Erdogan a ignorat recomandările Uniunii Europene din 2020. La acest fapt se adaugă și o eroziune continuă a democraţiei şi a statului de drept din Turcia.
Anul 2021 aduce Turciei un raport care demonstrează că turcii nu mai sunt serioși în ceea ce priveşte realizarea reformelor susţinute de UE, chiar dacă președintele țării a susţinut obiectivul aderării depline la UE încă din luna a patra a acestui an. De atunci, ambele părţi au încercat să îmbunătăţească relaţiile tensionate.
„Nu au fost abordate îngrijorările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a democraţiei, statul de drept, drepturile fundamentale şi independenţa sistemului judiciar. Au existat şi mai multe regrese în multe domenii. În circumstanţele actuale, negocierile Turciei de aderare s-au oprit efectiv”, a comunicat Comisia Europeană.
Reacția Turciei la raportul din acest an
Cu toate că raportul din 2021, emis de Comisia Europeană, micșorează șansele poporului islamic de a adera la UE, Turcia nu a oferit încă niciun răspuns.
Membră a NATO, Turcia îşi negociază aderarea la UE de 16 ani, după toate reformele economice şi politice care au făcut din ea o importantă economie de piaţă emergentă şi partener comercial.
Cu toate acestea, creşterea puterilor prezidenţiale din anul 2017, despre care UE spune că nu au suficiente controale democratice, plus politica externă a lui Tayyip Erdogan au reprezentat un alt minus în relaţiile în cadrul blocului şi al NATO.
În trecut, Turcia a comentat criticile europene asupra istoricului său, considerândule nedrepte şi disproporţionate.
În urmă cu cinci ani, în 2016, președintele Tayyip Erdogan a răspuns acid în fața unei tentative de lovitură de stat. În acel moment, căile UE cu Turciei au devenit brusc divergente.
Epurarea oponenţilor, lansată în 2016, continua cu „restricţiile pe scară largă impuse activităţilor jurnaliştilor, scriitorilor, avocaţilor, academicienilor, apărătorilor drepturilor omului şi vocilor critice”, conform Comisiei Europene.
Turcia consideră că aceste măsuri necesare și sunt strict legate de securitatea țării. Toate acestea din cauza ameninţărilor care vin din partea frontierele terestre cu Irakul şi Siria.
În momentul de față, statele member UE au puterea de a decide dacă cererea Turciei de aderare la Uniunea Europeană va fi anulată sau nu. Majoritatea este de părere că UE ar trebui să aibă cu Turcia o relație bazată pe legături comerciale mai profunde.
