După ce eram la un pas să pierdem miliarde bune din fondurile europene ne­rambursabile pentru in­­frastructura rutieră și fero­viară, anul 2012 vine cu cea mai mare desfășurare de forțe pe șantiere din ultimii 22 de ani. Sunt deja în desfășurare lucrări de construcție la 15 sectoare de autostradă, totalizând aproape 382 de kilometri. Dintre acestea, șase sectoare, cu o lungime totală de 177 kilometri, au toate șansele de finalizare în cursul acestui an. De asemenea, sunt „pe țeavă“ licitații pentru patru tronsoane de autostradă, care vor însuma 137 kilometri.
Și în domeniul feroviar lucrurile au început să se miște. După ce, anul trecut, a fost finalizată (cu mari întârzieri) modernizarea a 273 kilometri, pe tronsoanele București-Constanța și Câmpina-Predeal, în 2012 se lucrează deja pe alte trei sectoare situate pe Coridorul IV, totalizând 102 kilometri. Se pregătesc de licitație alte trei tronsoane, în lungime totală de 109 kilometri, dar și 99 de poduri, podețe și tuneluri, pe o distanță desfășurată de 9,8 kilometri.
Autostradă, pauză, autostradă…
De la est la vest, se lucrează la con­strucția de autostrăzi aproape pe tot parcursul românesc al Coridorului IV, de la Constanța și până la Nădlac. Șantiere sunt și în alte zone ale țării, în diverse stadii de execuție. În ciuda desfășurării de forțe fără precedent, inaugurările care vor avea loc în acest an vor fi fragmentate, adică după un tronson ce va fi gata va urma unul la care încă se lucrează sau altul la care nici măcar nu a fost bătut primul țăruș. Lucrările la cei 21,8 km ai variantei de ocolire a municipiului Constanța sunt gata în proporție de 68%. Oficialii Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) au precizat pentru Capital că, în luna iulie a acestui an, investiția va fi finalizată.
Ducându-ne mai la vest, găsim tronsonul de autostradă Constanța – Medgidia, care va putea fi și el utilizat de șoferi din luna iulie, aici stadiul lucrărilor făcute de Astaldi și Max Boegl fiind de 74,76%.
Ne continuăm călătoria spre vestul țării, însă pe vechiul drum național. Asta pentru că sectorul de autostradă dintre Medgidia și Cernavodă nu are nicio șansă să fie utilizabil din acest an. Am scăpat de ambuteiaje și ne continuăm călătoria spre Capitală, și apoi spre Pitești, pe autostradă. E drept, cu o mică sincopă la București, unde centura de nord a fost lărgită la patru benzi, dar nu pe toată distanța, lipsind exact porțiunile care fac legătura cu cele două autostrăzi. La Pitești, se rupe din nou filmul.
Pentru că România s-a lansat în mai multe proiecte colaterale (cum ar fi Autostrada Transilvania sau cea de la București la Ploiești), nu au mai rămas bani și pentru trecerea Carpaților. În consecință, vom trece în Ardeal pe drumul național, cu o bandă pe sens, de pe Valea Oltului. Abia în exercițiul financiar european 2014-2020 speră autoritățile să obțină finanțare pentru construcția autostrăzii Pitești-Sibiu.
Orașul Sibiu îl ocolim pe centura inaugurată anul trecut. Apoi, din nou pauză de autostradă. Lucrările pe cele patru loturi ale autostrăzii Sibiu – Orăștie sunt abia în fază incipientă, termenele de fiind stabilite pentru primăvara anului viitor.
Din nou sincope
Mai departe, pe tronsonul Orăștie-Deva, lucrările sunt executate în pro­porție de 20,6%. CNADNR estimează că pe o secțiune se va putea circula din august 2012, iar pe întregul tronson, abia din februarie 2013.

Pe autostrada Deva-Lugoj, asocierea italiană condusă de Tirrena Scavi lucrează doar pe un lot de 27,4 km. Termenul estimativ de finalizare este aprilie 2013.
Cam la fel stau lucrurile și între Lugoj și Timișoara. Deocamdată, constructorul lucrează pe un singur lot de 9,5 km, termenul fiind tot aprilie 2013, dar Spedition are toate şansele să finalizeze lucrarea în acest an. Celălalt tronson, de 25,6 km, urmează să fie scos la licitație abia în acest an. În Banat, lucrurile stau ceva mai bine, având în vedere că autostrada Arad-Timișoara e gata în proporție de 97%, iar din luna iunie va deveni circulabilă. În a doua jumătate a acestui an va fi gata și centura ocolitoare a Aradului, în lungime de 12,25 km.
Ne pregătim să ieșim din țară pe la Nădlac. Totuși, până în aprilie anul viitor vom fi nevoiți să ne mulțumim tot cu drumul național existent.
Cu toate că pe Coridorul IV nu se va putea circula nici anul viitor de la un capăt la celălalt, în 2012 vom mai avea parte de ceva inaugurări, pe sectoare care, și ele, nu pleacă de nicăieri și nu ajung nicăieri. Este vorba de un tronson de 18 km din autostrada Suplacu de Barcău – Borș și de cei 62 km dintre București și Ploiești. Mai exact, dintre centura Bucureștiului și Ploiești, pentru că autostrada nu va intra în Capitală, din lipsă de bani.

Șina se înlocuiește de la Curtici
Și pe calea ferată lucrurile se mișcă. Anul acesta au început sau sunt pe cale să înceapă lucrări de modernizare la 102 km de cale ferată, potrivit datelor furnizate Capital de CFR SA. Lucrările încep de la frontieră. Ordinul de „atac“ pentru tronsonul dintre Curtici și Radna a fost dat pe 15 martie, reabilitarea fiind executată de asocierea transnaționalelor Alstom, Swietelsky și Astaldi cu românii de la Euro Construct Trading și Dafora, pentru suma de 248 milioane de euro.
Din lipsă de fonduri, și la calea ferată întâlnim o situație similară celei de la CNADNR, adică tronsoane ce vor intra în modernizare vor alterna cu cele pentru care se așteaptă finanțarea în exercițiul financiar 2014-2020.
În „pole position“ mai sunt 109 km, pe sectoarele Vințu de Jos-Simeria (42,75 km), Ațel-Micăsasa (29,47 km) și Micăsasa-Coșlariu (37 km), procedurile de atribuire a contractelor fiind în desfășurare în momentul de față. Vor mai trece însă ani buni până când se va putea circula cu 160 km/oră pe întregul parcurs românesc al Coridorului IV. Între Predeal și Brașov se circulă cu viteza melcului, la fel și între Brașov și Sighișoara. CFR SA nu investește mai nimic în aceste sectoare, în așteptarea finanțării europene, care ar putea fi accesată din 2014 încolo.

588
Kilometri de autostradă ar putea avea România în primăvara anului viitor dacă vor fi respectate termenele de finalizare impuse de statul român