În calendarul Ortodox, se sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul pe data de 24 iunie, însă tradiţia populară are şi alte sărbători pentru această zi. În zona Ardealului, oamenii sărbătoresc Sânzienele, iar cei din Muntenia şi Oltenia celebrează Drăgaica.
Pe 24 iunie, Calendarul Creştin-Ortodox sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, însă în calendarul popular regăsim şi sărbătoarea cunoscută sub numele de Sânziene sau Drăgaică. Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeiţa silvestră. Sânzienele erau considerate, încă din vremea lui Cantemir, ca reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) şi divinităţi antropomorfe. În credinţa popularâ, Sânzienele erau considerate a fi nişte femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.
Sânzienele sau Drăgaica! Ce este interzis să faci astăzi de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cânta și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac, potrivit crestinortodox.ro.
În ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlneau practici și obiceiuri de divinație, de aflare a ursitei și a norocului în gospodărie.
Ce este interzis să faci în această zi?
Sânzienele pot fi şi zâne aducătoare de rele, dacă oamenii lucrează în ziua de 24 iunie.
Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, Sânzienele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, „pocindu-le gura”.
Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi așteptă pedepse îngrozitoare, fiind ştiut că Sânzienele sunt mari iubitoare de dreptate.
La sate, gospodarii primeau câte un spic de grâu, pe care îl așezau pe grindă, în șură. Ei sperau ca până la acea înălțime se li se adune grânele. Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte.
Mai mult, cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat, spune tradiţia populară.
Dacă se întâmplă să vezi o furnică roșie în ziua de Sânziene înseamnă că vei avea parte de mult noroc. Iar dacă vei găsi o furnica în portofel, nu-i face rău, căci îți va aduce mulți bani.
Noaptea în care fetele îşi visează ursitul
Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea dinaintea sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul. În unele zone fetele își fac coronițe din Sânziene pe care le lasă peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineața găseau coronițele pline de rouă, era semn sigur de măritiș în vara care începea.
Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spală pe cap, în ziua de Sânziene, cu fiertură de iarbă mare. Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scaldă în ape curgătoare, iar pentru a se umple de fertilitate, femeile trebuie să se tăvălească dezbrăcate în rouă, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui.
Sânzienele sau Drăgaica! Ce este interzis să faci astăzi de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
În dimineața de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă sau, dimpotrivă, că va muri repede, atunci când coronița alunecă spre marginea acoperișului sau cade de pe acoperiș.