Programul Sapard este asteptat de mai bine de doi ani. Cu toate acestea, este unul dintre putinele programe care debuteaza cu o participare atat de slaba. In total, in toata tara au fost depuse 189 de proiecte de solicitari, pentru cele doua componente lansate: Prelucrare si marketing produse agricole si piscicole (Masura 1.1) si Infrastructura in zonele rurale (Masura 2.1.). Majoritatea nu sunt initiative private, cum s-ar putea crede. Cele mai multe proiecte (177) au fost depuse de catre autoritatile locale (primarii, consilii judetene), pentru lucrari de infrastructura. Dar si aici au fost probleme, intrucat 16 judete nu aveau evaluat si aprobat prin hotarare de guvern patrimoniul, ceea ce le-a exclus din start de la candidatura.
Dintre proiectele depuse, numai 12 vizeaza initiativa privata (fata de 42 de judete), ceea ce acopera 10% din valoarea pusa la bataie, de 115 milioane euro. In unele regiuni nu a fost primit nici un proiect. „Este falsa imaginea ca programul nu a fost bine mediatizat”, spune Stefan Mitrache, directorul Agentiei Sapard, care adauga: „am inceput campania de mediatizare din decembrie anul trecut prin conferinte organizate in fiecare regiune, iar la 7 mai, adica de aproximativ trei luni, a inceput etapa pregatitoare Sapard”.
Disputele politice incepute acum doi ani, o data cu infiintarea agentiei, au tinut pe loc programul Sapard. In acest an, primele licitatii au vizat fondurile alocate pentru 2000 si 2001: 119 milioane de euro pentru initiativa privata si 150 de milioane euro pentru infrastructura. „Au fost identificate mult mai multe proiecte decat au fost depuse. Am impartit 1.200 de ghiduri ale solicitantului”, spune Teodor Robu, directorul Biroului regional Sapard Iasi.
„Motive pot fi gasite: pe de o parte, este perioada scurta de timp de la lansarea oficiala pana la depunerea primelor proiecte, mai ales ca o serie de lucrari necesita timp pentru realizarea planurilor. Pe de alta parte, august este o luna de concedii”, considera Christian Fotache, consultant finantari.
Cu toate acestea, am fi naivi sa punem numai pe seama timpului scurt si a vacantelor slaba participare. „Cred totusi ca principala cauza o reprezinta birocratia. Strangerea documentelor poate bloca efectiv o serie de departamente din cadrul unei firme, un dosar Sapard complet putand atinge usor 700-800 de pagini. Nu trebuie neglijat nici aspectul contributiei solicitantului, in cel mai fericit caz de 50% din valoarea proiectului. Personal, consider ca acest aspect reprezinta tot 50% din motivele pentru care interesul este slab”, adauga Christian Fotache. Chiar daca nici celelalte motive nu pot fi ignorate, consultantii cred ca nodul gordian il reprezinta banii si teancul de documente.
Conditia contributiei proprii de 50% este cu atat mai dificil de indeplinit, cu cat se solicita mai mult sume mari, ce pot ajunge chiar si la un milion de euro (valoarea proiectului va fi intre 30.000 si 2.000.000 euro).
Valoarea medie conform proiectelor depuse este de 100.000 euro/proiect (12 proiecte in valoare totala de 13,5 milioane de euro). Pentru un proiect de 100.000 de euro, trebuie sa pui 50.000 euro. De unde sa iei atatia bani? In principiu, de la banci. Ca document justificativ, era acceptat fie un extras de cont (presupunand ca firma avea acesti bani in banca), fie un credit, fie un certificat de confort bancar. Daca primele doua variante echivalau cu blocarea banilor in banca, de ultimul majoritatea nu aveau idee ce inseamna.
Prin protocoale incheiate cu bancile, Agentia Sapard a convenit cu acestea sa elibereze un document prin care se obliga sa acorde credit in momentul in care clientul are aprobata finantarea Sapard. Desigur, bancile vor elibera acest certificat numai dupa o analiza proprie a dosarelor de finantare. Cel mai mare avantaj este ca banii nu raman blocati, iar firma nu sta pe credit pana la raspunsul Sapard. Protocoalele s-au semnat insa abia in cursul lunii august, adica dupa lansarea primei licitatii: primul a fost semnat la 12 august, cu BCR. „Procesul de negociere cu bancile a fost greoi, pentru ca am incercat sa obtinem conditii cat mai bune pentru firme”, spune Stefan Mitrache.
O noua licitatie este in curs, lansata la 1 septembrie si cu termen-limita 30 septembrie. Ca si ceilalti directori din regiuni, Ana Mocan Goia, director Biroul Regional 7 Sapard Centru estimeaza ca numarul cererilor va fi mult mai mare de aceasta data.
Proiectele depuse in prima licitatie, pe regiuni
Regiuni Infrastructura Initiativa privata Nord-Est (Bacau, Botosani,
Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui) 68 2
Sud-Est (Braila, Buzau, Constanta,
Galati, Tulcea, Vrancea) 53 0
Sud-Muntenia (Arges, Calarasi, Dambovita,
Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman) 36 2
Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj,
Mehedinti, Olt, Valcea) 9 2
Vest (Arad, Caras-Severin,
Hunedoara, Timis) 11 1
Nord-Vest (Bihor, Bistrita-Nasaud,
Cluj, Maramures, Salaj, Satu Mare) 0* 3
Centru (Alba, Brasov, Covasna,
Harghita, Mures, Sibiu) 0* 2
BucureSti-Ilfov 0* 0
TOTAL 177 12
*au fost prezentate proiecte, dar au fost considerate neconforme
