Ştirile financiare ale ultimelor săptămâni ar fi trebuit să poarte avertismente pentru persoanele care suferă de afecţiuni cardiace şi au credite bancare în derulare.

Afişarea unor dobånzi medii interbancare de peste 50% a dat, zilele trecute, palpitaţii celor care au de plătit dobânzi variabile la creditele în lei, legate de ratele ROBID/ROBOR, după ce creşterea cursului dincolo de 3,9 lei/euro aproape le oprise inima celor împrumutaţi în valută.

Din faţa televizorului, românii şi-au văzut bancherii cărora le datorează bani în război atât cu autoritatea pentru protecţia consumatorului, supărată pe schimbările neanunţate de dobånzi şi comisioane, cåt şi cu BNR, care i-a acuzat că transferă clienţilor costul propriei incompetenţe în gestionarea resurselor. Au mai aflat, fără să înţeleagă foarte bine cum este posibil, că de scumpirea creditelor lor nu sunt străini speculatori cu nume internaţionale grele şi bancherii cu care aceştia lucrează în Romånia, care au jucat împotriva leului şi au ieşit în pierdere după ce nu au mai găsit lei în piaţă să-şi închidă poziţiile. Au înţeles că ratele de dobåndă interbancară cu nume imposibil de pronunţat – ROBID/ROBOR – sunt calculate după reguli care permit să fie afişate niveluri medii fără legătură cu realitatea din piaţă dacă mai multe bănci din cele zece care participă la fixing vor să le manipuleze. S-au bucurat că BNR vrea să schimbe lucrurile, dar au constatat că rezolvarea nu a fost un nou sistem de calcul care să reflecte tranzacţiile reale, ci ascunderea temporară a ratelor afişate, dacă trec de un nivel acceptabil, şi înlocuirea lor cu o rată „cåt vrea BNR“.

Miercuri, 15 octombrie
Leul continuă să se deprecieze. Mari jucători străini vånd lei contra euro, mizånd pe prăbuşirea leului faţă de moneda unică europeană pånă dincolo de pragul de 4 lei/euro şi sperånd că în ziua decontării – vineri – vor împrumuta lei pentru a-şi închide poziţiile. La acea dată, dobånda medie la depozitele în lei plasate (ROBOR) cu scadenţa la o zi nu depăşea 13%, iar pe piaţa interbancară încă se realizau tranzacţii de peste 2.000 de milioane de lei.

Vineri, 17 octombrie
Jucătorii străini nu mai reuşesc să îşi închidă poziţiile, în condiţiile în care nu mai găsesc lei de împrumutat pe piaţă. Dobånzite interbancare depăşesc rata Lombard (14,25%) pentru facilitatea de credit oferită de BNR, arătånd o disfuncţionalitate clară a pieţei. Cererea ridicată din partea străinilor face ca transferurile pe piaţa interbancară să se realizeze şi la rate de peste 40%. La contractele swap, dobånzile ajung chiar pånă la 100% şi duc pe pierdere speculatorii care au mizat pe căderea leului, urmånd poziţii lungi, finanţate prin swap-uri pe care nu le mai pot apoi plăti. Pentru a face rost de lei, străinii sunt forţaţi să våndă euro, chiar dacă nu îi avantajează cursul de schimb şi ies în pierdere, contribuind la aprecierea leului în continuare.

Luni,  20 octombrie
Valoarea tranzacţiilor pe piaţa interbancară coboară la un minim de 835 milioane de lei, mai puţin de jumătate comparativ cu o zi din săptămåna precedentă, iar dobånda medie afişată pentru depozitele plasate pe o zi sare de 56%. Leul continuă să se aprecieze pe fondul cererii ridicate. Băncile care nu vor să ofere lei afişează dobånzi foarte mari, deşi pe piaţa monetară se realizează şi transferuri la rate de 30%. Nicio tranzacţie pentru depozite cu scadenţa la o săptămånă, băncile preferånd să îşi păstrează leii pentru sfårşitul săptămånii, cånd începe perioada de constituire a rezervei minime obligatorii la BNR şi se efectuează plăţi la buget, astfel încåt poziţiile care trebuiau închise vineri rămån deschise şi luni. Guvernatorul BNR declară că sistarea creditării la unele bănci se datorează incertitudinilor din piaţă, nu noilor reguli, mai restrictive, impuse de banca centrală.

Marti, 21 octombrie
Leul îşi temperează aprecierea faţă de euro, influenţat de valutele din regiune.Tranzacţiile pe piaţa interbancară rămån la un volum redus, iar dobånzile pentru depozite plasate cu scadenţa la o zi ajung şi la peste 70%. Jucătorii străini nu reuşesc să împrumute lei, prin operaţiuni swap, decåt la rate de peste 100%. În piaţă råmån neînchise poziţii.

Miercuri, 22 octombrie
Leul continuă să se aprecieze în raport cu euro, în timp ce restul valutelor din regiune se depreciază, pe fondul vånzărilor de valută ale clienţilor străini şi al dobånzilor ridicate din piaţa monetară. Pe piaţa monetară, clienţii străini nu mai găsesc lei de împrumut, decåt dacă acceptă dobånzi de circa 500%, pentru a-şi închide poziţiile deschise în săptămåna anterioară, cånd au cumpărat euro mizånd pe deprecierea leului. Bursa închide ziua în scădere generalizată. Conducerea BNR convoacă seara o întålnire cu conducerea a trei bănci, pe care le consideră vinovate de inducerea ideii existenţei unei lipse de lichiditate în piaţă, cu scopul de a-şi masca pierderile înregistrate în contul unor mari clienţi străini, în urma atacului eşuat asupra leului.

Joi, 23 octombrie
Dobånzile încep să scadă ajungånd şi la aproape jumătate din nivelul celor din ziua precedentă. BNR solicită unui număr de şapte bănci să reintre în normalitate cu dobånzile şi decide că, dacă rata medie ROBOR va depăşi cu mai mult de 25% nivelul ratei lombard, de 14,25% în prezent, poate suspenda temporar publicarea indicilor ROBID/ROBOR, afişånd în locul acestora ratele de la facilităţile de depozit, respectiv de creditare ale băncii centrale. La jumătatea zilei, băncile nu mai împrumutau lei pe piaţa monetară şi afişau dobånzi doar pentru atragerea de depozite în lei, păstråndu-şi fondurile pentru constituirea rezervelor minime obligatorii la BNR. Ratele de dobåndă la depozitele atrase pe o zi s-au situat la pånă la 18%, iar pentru contractele swap au urcat la peste 700% pe an. Pe piaţă rămån încă poziţii neînchise.

Vineri, 24 octombrie
Dobånzile la lei nu au depăşit plafonul stabilit cu o zi înainte de BNR, coborånd chiar faţă de joi. Pe piaţa monetară au existat însă şi transferuri la randamente apropiate de 40%. La mijlocul zilei, preşedintele Traian Băsescu promulgă legea majorării salariilor cu 50%, măsură care creşte riscul inflaţiei şi adåncirii deficitului bugetar. Imediat cursul de schimb îşi accentuează creşterea, euro urcånd în scurt timp de la 3,68 lei la 3,7250 lei. În ultima parte a şedinţei pe piaţa valutară leul şi-a revenit, dealerii punånd aprecierea pe seama unei intervenţii indirecte a BNR, care ar fi våndut valută. În aceeaşi zi, la bursă au fost oprite pentru a doua oară acţiunilor, după ce majoritatea tranzacţiilor au scăzut cu aproape 15%.