Potrivit tradiției, săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului se numește Săptămâna Luminată. Biserică numește această săptămâna că fiind Săptămâna Luminată, în care creștinii poartă în suflet lumina Învierii lui Hristos.

Tradiții în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți, ceea ce înseamnă că oamenii au dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Miercurea și vinerea, în perioadă cuprinsă între Învierea Domnului și prima duminică de după Rusalii avem „dezlegare la peste”.

Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”

În Săptămâna Luminată nu se fac parastase. Începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți.

De asemenea, slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.

De asemenea, în săptămâna care urmează după Paște, creștinii au voie să spele haine în zilele de miercuri, joi şi sâmbătă.

Semnificația zilelor din Săptămâna Luminată

Ziua de luni este cunoscută de oameni ca făcând parte din Sfintele Paști. Tot în această zi de mare sărbătoare creștinii ortodocși cinstesc Darul Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Alba. În această zi nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”, ceea ce înseamnă să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Se spune că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.