În ciuda alternativei oferite de fondurile europene şi de creditele cu dobânzi subvenţionate, primăriile preferă bugetele proprii sau banii de la stat când vine vorba de reabilitarea termică a blocurilor. În ritmul actual, lucrările de eficientizare energetică a locuinţelor vechi se vor încheia abia peste 80 de ani, potrivit calculelor Capital.
Cele mai multe imobile, reprezentând circa 5% din totalul celor 96.414 blocuri identificate la nivel naţional, au fost reabilitate termic din fondurile proprii ale românilor sau cu bani de la bugetul local al primăriilor, conform raportărilor primite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) de la prefecturi.
Spre comparaţie, în cei şapte ani de funcţionare, programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, prin care statul contribuie cu jumătate din fondurile necesare lucrărilor de construcţie, a condus la reabilitarea termică a numai 1.563 de blocuri de locuinţe, formate din aproape 60.000 de apartamente. Pentru realizarea acestor lucrări, statul a scos din buget circa 526 mil. lei. Dată fiind contribuţia de 50% a statului în programul de reabilitare, costul lucrărilor a fost dublu. Tabloul general arată că doar 3% din cele circa 85.000 de blocuri construite până în 1990 au trecut prin programul de reabilitare termică.
Dacă acestor două grupe de blocuri reabilitate termic le adăugăm şi cele aproximativ 2.250 de blocuri noi, construite direct cu sistem de termoizolaţie, rezultă că circa 10% din blocurile existente în România sunt eficiente energetic, ceea ce înseamnă că apartamentele situate în aceste imobile ar trebui să înregistreze un consum anual de energie de sub 100 kWh/mp util.
„Programul de reabilitare termică nu a beneficiat de o finanţare sistematică. Abia din 2012 există un buget dedicat programului. Anterior lui 2012 au fost destul de multe sincope, în sensul în care se alocau fonduri, iar la rectificările de buget se diminuau şi au rămas destul de multe contracte în aer“, a declarat Diana Ţenea, directorul general al Direcţiei Generale Dezvoltare Regională şi Infrastructură din cadrul MDRAP, într-un interviu acordat revistei Capital.
Cu toate acestea, tot înainte de 2012 au fost reabilitate mai multe blocuri, respectiv peste 1.300 de imobile, în timp ce după această perioadă doar 250 de blocuri au mai intrat în programul susţinut de stat.
Buget redus la jumătate
Datele MDRAP arată că banii alocaţi de stat programului de reabilitate termică nu sunt foarte atractivi, dacă ne uităm la sumele atrase efectiv de primării. Spre exemplu, anul trecut, ministerul a alocat iniţial un buget de 50 mil. lei acestui program, însă a decontat până la finalul anului lucrări în valoare de numai 17,2 mil. lei. Cu alte cuvinte, anul trecut au fost cuprinse în program 788 de blocuri, din care 657 rămase de anul anterior şi 131 de imobile noi. Dintre acestea au fost finanţate 149 de blocuri cu circa 4.600 de apartamente şi au fost finalizate 36 de blocuri cu 953 de apartamente. Tot anul trecut, un număr similar de imobile au fost reabilitate termic din banii primăriilor sau din alte surse decât bugetul de stat în Bistriţa, Miercurea Ciuc, Bragadiru şi Satu Mare.
Pentru acest an fondurile alocate de stat s-au înjumătăţit, până la 25 mil. lei. Mai exact, în program sunt cuprinse 49 de unităţi administrativ-teritoriale cu 606 blocuri (circa 28.800 de apartamente), din care 472 de imobile sunt reportate din anii anteriori. Cu toate acestea, MDRAP estimează finalizarea a numai 177 de blocuri cu 5.826 de apartamente până la sfârşitul anului.
Diana Ţenea pune reducerea fondurilor alocate pe lipsa solicitărilor venite din partea primăriilor, care nu se organizează eficient şi nu îşi pregătesc proiectele.
Un bloc reabilitat în Bucureşti
În ultimii şapte ani, primăriile bucureştene au reuşit să eficientizeze energetic un sfert din cele 9.244 de blocuri identificate ca având nevoie de reabilitare termică, ceea ce înseamnă 30% din volumul de blocuri reabilitate la nivel naţional.
Anul trecut, fondurile alocate iniţial de la bugetul de stat pentru Bucureşti au fost de 8,3 mil. lei, dar ca urmare a nesolicitării la decontare acestea au fost diminuate până la suma de 1 mil. lei, din care s-a solicitat la decontare suma de 82.111 lei, potrivit datelor comunicate de MDRAP. Sectoarele Capitalei au fost cuprinse în programul de reabilitare cu 254 de blocuri, din care s-a finalizat unul singur în 2015. Alte 11 blocuri au fost terminate cu bani de la bugetul local.
Cele 242 de blocuri rămase au fost împinse anul acesta, iar pentru reabilitarea lor s-a alocat de la bugetul de stat suma de 5 mil. lei.
Click pe hartă pentru mărire
Ocolirea banilor europeni
Chiar dacă din 2012 fondurile europene au devenit accesibile pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, până acum au fost eficientizate energetic doar 718 blocuri în toată ţara, prin intermediul a 111 contracte de finanţare în valoare de circa 882 mil. lei. Interesant este că aproape 60% din această sumă a fost atrasă doar de Primăria Sectorului 3, singura care a reabilitat blocuri cu bani europeni din Bucureşti.
Un posibil motiv al reticenţei faţă de accesarea fondurilor europene poate fi găsit în faptul că atragerea lor presupune un proces de transparenţă în cheltuirea banilor, lucru nu tocmai preferat de primării.
Pentru exerciţiul financiar 2014-2020 sunt puse la bătaie fonduri europene în valoare de 447,7 mil. euro, adică aproape cât toată suma cheltuită pe blocurile reabilitate în ultimii şapte ani prin programul susţinut de stat. Proiectele de finanţare pot fi depuse până în 16 noiembrie 2016, iar până acum s-au înscris doar cinci cereri pentru eficientizarea termică a 33 de blocuri la nivel naţional.
Eşecul programului de creditare
Implementat cu mare fast în 2010, programul care permite asociaţiilor de proprietari să acceseze credite garantate de stat cu dobânzi subvenţionate s-a dovedit un real eşec. Prin această facilitate, autorităţile sperau să motiveze proprietarii să se împrumute pentru a-şi reabilita termic locuinţele, în contextul în care asociaţiile de proprietari nu pot obţine nici cota de 20% din banii necesari lucrărilor susţinute de fondurile statului. Până în luna mai a acestui an au fost accesate doar 16 împrumuturi de acest tip, la care statul a subvenţionat o dobândă totală de circa 361.000 lei, adică de trei ori mai puţin decât fondurile alocate în acest scop. Mai exact, statul a oferit în decursul a cinci ani garanţii în valoare de 6,6 mil. lei pentru credite care au finanţat reabilitarea termică a 13 blocuri şi a trei locuinţe individuale. Şapte blocuri au fost reabilitate prin acest program în Cluj-Napoca, două în Târgu Mureş şi câte unul în Bucureşti, Braşov, Piteşti şi Târgu Ocna. Diana Ţenea motivează ineficienţa acestui program prin insuficienta promovare, dublată de frica românilor de împrumuturi.
Recomandările Băncii Mondiale
Programul de reabilitare termică ar trebui orientat în primul rând către fondul imobiliar social, în contextul în care angajamentul de finanţare de 20% devine o povară financiară majoră pentru familiile sărace, iar lucrările ar trebui realizate în paralel cu îmbunătăţirea sistemului de termoficare, recomandă Banca Mondială într-un raport finalizat în vara anului trecut la cererea Guvernului României. „Se va profita pe deplin de investiţiile în programele de termoizolare, reducându-se scurgerile de la nivelul sistemelor de termoficare, dar şi având siguranţa faptului că izolaţia termică nu va trebui să fie refăcută dacă şi când se realizează modernizările structurale ale clădirilor vechi“, se precizează în raportul citat.
Totodată, banca internaţională mai recomandă ca măsurile care vizează întreţinerea spaţiilor comune în blocuri să fie incluse într-un pachet standard al programelor de termoizolare şi sugerează că Programul Operaţional Regional poate fi revizuit pentru a ajuta la finanţarea acestor îmbunătăţiri.
Guvernul se foloseşte de acest raport pentru a elabora strategia naţională de locuire, proiect care va veni cu un pachet de măsuri legislative şi un program de investiţii. Strategia ar trebui să intre în dezbatere publică în maxim două luni, potrivit reprezentanţilor MDRAP.
Măsurile de sprijinire a eficienţei energetice la nivelul Uniunii Europene au dus la reducerea consumului cu 1.438 GWh pe an, echivalent cu întregul consum de electricitate al Maltei în 2010. De asemenea, până la finalul anului 2013, emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu peste 826 kilotone pe an.
16 credite garantate de stat şi cu dobândă subvenţionată au fost accesate de români pentru reabilitarea termică a blocurilor în ultimii cinci ani
OBLIGAŢIE MDRAP trebuie să trimită Comisiei Europene rapoarte periodice în privinţa economiei de energie realizate prin reabilitarea termică a blocurilor, dar primăriile nu le transmit