El s-a referit, astfel, la necesitatea unei legi prin care să fie încurajată comercializarea alimentelor româneşti în supermarketuri. 

"25 de tiruri cu pâine congelată intră în fiecare zi în România, adică 875.000 de tone pe an. Deci, orice pâine proaspătă din aceste magazine este de fapt pâine congelată adusă din import", a spus Săpunaru, citat de Agerpres. 

Potrivit acestuia, Comisia Europeană încurajează dezvoltarea lanţului scurt de aprovizionare cu alimente, respectiv producţia locală. 

Săpunaru a adăugat că, de fapt, supermarketurile se tem de dispariţia taxei de raft. 

"Dacă dispar taxele, va scădea preţul la galantare cu cel puţin 10%", a subliniat deputatul. 

Anterior, în aceeaşi conferinţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că toate alimentele din supermarketuri ar trebui să provină de la producători români, iar din import ar trebui aduse doar acele alimente care nu se produc la noi în ţară. 

El a afirmat acest lucru în contextul în care un proiect legislativ depus în martie la Parlament, prin care se doreşte modificarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, prevede că supermarketurile ar putea fi obligate să comercializeze cel puţin 50% produse alimentare româneşti. 

"50% e puţin, toată marfa ar trebui să provină din România şi să aducem din afară doar ce nu găsim pe piaţa din România", a susţinut preşedintele LAPAR. 

Potrivit acestuia, nu ar fi adevărate informaţiile potrivit cărora carnea adusă din import este mai ieftină decât cea autohtonă. 

"Nu este posibil să nu poţi vinde porcul tău, pe motiv că vine mai ieftin din import. Acest lucru este o minciună, înseamnă că nu este de calitate şi îmi asum această afirmaţie. Preţurile s-au uniformizat, există burse. Nu poţi spune că aduci mai ieftin porcul din afară, când tu ai porcul în spate. Spre exemplu, într-un raport din februarie al Comisiei Europene, se arată că carnea carcasă vită are un preţ de 3,8 euro, iar la galantare în România este 3 euro şi aceeaşi carne este 8-10 euro la Bruxelles. Nu cumva carnea adusă în România era o carne pe care ar fi trebuit să o arunce şi a venit un băiat deştept din România să spună că o dă el? Ce-a fost în capul parlamentarilor care au trimis legea înapoi? (…) Spre exemplu, în Olanda, nu există altă bere decât cea olandeză", a explicat Baciu. 

Plenul Camerei Deputaţilor a decis, săptămâna trecută, să retrimită la Comisia pentru agricultură iniţiativa legislativă care modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. 

Conform unui proiect de lege depus în martie la Parlament, de deputaţi ai PNL, supermarketurile ar putea fi obligate să asigure spaţii de expunere pentru produsele alimentare ale producătorilor români de minimum 50%, din care cel puţin 20% să fie alocate producătorilor locali şi să perceapă taxe de maximum 5% pentru aceştia. 

Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi liberali, printre care Claudia Boghicevici, Raluca Turcan, Cezar Preda, modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. 

În data de 19 aprilie 2016, Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor a dat raport de adoptare proiectului de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanţul scurt, iar supermarketurile vor funcţiona în continuare şi în week-end. 

Potrivit proiectului de lege, "comercianţii persoane fizice autorizate care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produse alimentare vor avea obligaţia ca, pentru produsele alimentare – lapte şi produse lactate, carne şi produse de carne, fructe, legume şi produsele fabricate din acestea, panificaţie, patiserie şi cofetărie -, fabricate de către producători din România să asigure spaţii de expunere şi vânzare de cel puţin 50% din suprafaţa existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. În acest sens, minim 20% din aceste spaţii să fie alocate către toţi producătorii locali". 

De asemenea, proiectul prevede ca serviciile, discounturile şi alte obligaţii cerute de comercianţi producătorilor români de produse alimentare să nu depăşească 5% din valoarea mărfurilor comercializate.