De mai bine de 10 ani am intrat în marea familie europeană. Câteva zeci de miliarde de euro au intrat în acest deceniu în economia românească. În ultimii doi ani am avut cea mai mare creștere economică din Uniune, dar suntem în continuare pe ultimul loc la multe capitole.
La educație, sănătate și infrastructură am rămas repetenți. În aceste trei domenii-cheie, România parcă se întoarce în timp în loc să înregistreze progrese. În spitale mor oameni sănătoși din cauza infecțiilor nosocomiale sau din cauza unor transfuzii greșite de sânge. Iar aceasta este doar o imagine a stării jalnice în care a ajuns sistemul medical. Aproape zilnic, în jurnalele posturilor TV vedem noi și noi exemple malpraxis, pe lângă scene cu profesori sau educatori care maltratează copiii. Universitățile au ajuns fabrici de diplome și scot pe bandă rulantă studenți analfabeți. Dar să revenim la infrastructură.
Suntem pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește lungimea autostrăzilor raportată la suprafață sau la populație. În ultimii 10 ani, de când am intrat în UE și până în prezent, au fost deschiși traficului 555 kilometri de autostradă. Aici am inclus și cei 15 km inaugurați recent, dar și fenomenala cifră ZERO – performanța din 2016. Practic, cu o medie anuală între 50 și 55 kilometri, vom ajunge să depășim bariera de 1.000 de kilometri peste 5 ani. E mult, e puțin? Depinde din ce unghi privești. Cert e că așteptările sunt mari, iar răbdarea șoferilor s-a cam epuizat. Și nu doar a lor, ci și a investitorilor.
Cu o rețea de doar 750 de kilometri de autostradă din cei 86.080 de km de drumuri publice, cea mai stringentă problemă o reprezintă starea infrastructurii. Mai mult de jumătate din rețeaua de drumuri are durata de serviciu depășită, iar can-can-ul este reprezentant de acel drum național de pământ. Da, ați citit bine. Drum național de pământ. Conform datelor INS, dacă în anul intrării în UE figuram în statistici cu 17 km de drum național de pământ, după 10 ani, în care aproape 10 miliarde de euro au ajuns în modernizarea și reabilitarea de drumuri, am reușit să reducem acest „indicator“ rușinos cu doar 2 km. Și cu acest nivel, de 15 kilometri de DN de pământ, am rămas în datele de la INS încă din 2011. Toate acestea ar trebui să dea de gândit autorităților din fruntea Companiei de Drumuri și miniștrilor care s-au perindat la conducerea instituției de lângă Gara de Nord. De altfel, în datele CNAIR, lungimea DN-urilor de pământ se ridică la aproximativ 40 km, conform surselor Capital. O rușine pentru România. Iar alta și mai mare este starea centurii ocolitoare a Capitalei.