Sectorul de suine din România este neglijat de mult timp, astfel că nu este de mirare că importurile de carne de porc au crescut vertiginos. În absența unui ajutor de stat  și a unei subvenții europene, crescătorii români sunt angrenați într-o luptă inegală pe piața cărnii de porc. „Românul de rând nu cunoaște diferența dintre carnea de porc importată și cea provenită din fermele românești, deși această diferență este uriașă. Porcii crescuți în fermele din țara noastră sunt hrăniți cu cereale, nu cu resturi de alimente sau amestecuri în care pot să fie reziduri de substanțe chimice”, se arată într-un comunicat transmis de AFISS.
Singurul ajutor de care beneficiază fermierii noștri este bunăstarea pentru animale, măsura 215, pachet a – porcine. 
„Din păcate, în ultimul an, aceste plăți compensatorii limitează crescătorii români de suine la trei serii de porci pe an, pentru cea de-a patra serie, fermierii noștri nu mai beneficiază de niciun leu. Sunt ultimele schimbări în legislația europeană. Astfel că, fermierul român se vede nevoit să-și reducă producția și să dea cale liberă importurilor.Vrem doar să fim ascultați și necesitățile acestor fermieri să ajungă în atenția autorităților, să se facă ceva pentru ca fermierii să poată rezista pe piață. O fermă de 1.500-2.000 de capete pe serie este o fermă mică. Acești fermieri trebuie să supraviețuiască, trebuie să-și mărească capacitatea, pentru că aduc un plus inclusiv în zonele unde sunt exploatațiile acestea”, a declarat Larisa Ene, președintele AFISS. 

“Au fost aproape doi ani cu prețuri între 3,5 și 4 lei pe kilogramul în viu”

Un medic veterinar din cadrul unei ferme a precizat că banii sunt foarte importanți pentru fermierii mici, “pentru că au fost aproape doi ani cu prețuri între 3,5 și 4 lei pe kilogramul în viu”. „Porcul mic este adevărat că a costat mai puțin, dar nu atât de mult încât să permită să se iasă pe zero. Fermierii mici au pierdut bani (cei care nu au fost integrați). Este foarte important să se știe lucrul acesta, pentru că nu pot să-și mărească capacitatea, nu pot să investească, nu pot face nimic”, a explicat medicul veterinar Mihai Neagu.
Neluțu Ștefan și Maricel Lazăr s-au asociat pentru a forma ferma Pig Elita din localitatea Gologanu, județul Vrancea. Crescătorii au transformat un grajd dezafectat într-o fermă modernă și utilată. Purceii sunt aduși din Germania, 85 de euro/purcel este prețul plătit, iar pe ciclul de îngrășare la ferma din Gologanu sunt 1.500 de capete de porci. Cei doi asociați plănuiesc să cumpere și cel de-al doilea grajd dezafectat și să se extindă. Au nevoie însă de aproximativ 400.000 de euro, bani pe care i-ar putea accesa pe liniile de finanțare deschise în PNDR 2020. Sunt îngroziți însă de birocrația care domină și acum procesul de accesare a fondurilor europene. 

 

« Veneau oameni și cereau de 2 lei carne tocată| »

În Bacău, localitatea Cleja, a fost construită o fermă din fonduri europene, un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro. Silram Prest este condusă de soții Ramona și Silviu Saghin.“Am vrut să facem o fermă de reproducție pentru că mai avem o fermă de îngrășare de 15.000 de capete și toți purceii îi aduceam de afară la prețuri mari. Deci, a fost o necesitate“, a declarat Silviu Saghin. În ferma soților Saghin sunt 550 de scroafe, iar purcelul de 25 kg este vândut cu 55 de euro la poarta fermei. Un preț mult mai mic decât cel plătit de fermierii din Vrancea pentru purceii aduși din Germania. 
“Necazul mare este că ferma de reproducție nu primește ajutorul de bunăstare pentru că a fost populată în 2016 și nu am prins sesiune deschisă. Nu putem concura, pe aceeași piață, cu fermieri care iau subvenții. O a doua problemă este valorificarea. Nu există un preț corect“, a spus Ramona Saghin.
Tinerii fermieri au încercat să se extindă cu o carmangerie deschisă în piață, dar au renunțat după un timp, triști că românul e atât de sărac încât nu-și poate permite o bucată de carne. “Psihic, te mișcă când vezi câtă sărăcie este, veneau oameni și cereau de 2 lei carne tocată.  Este foarte greu. Realitatea acolo o vezi, la raft“, spun ei. Cei doi tineri fermieri văd viitorul sectorului suin prin crearea de cooperative care să negocieze pentru fermieri vânzarea produselor din fermă.  

Şi în Vornicenii Mici, Suceava, există o fermă de porci. “Avem o fermă de îngrășare cu trei cicluri pe an, 2.000 de capete pe ciclu, o fermă de reproducție cu 450 de scroafe, în construcție acum, un abator și o mică fabrică pentru procesare. Sacrificăm 100 de porci pe zi și fabricăm aproximativ 94 de produse, mezeluri“, a explicat fermierul Gheorghe Scheuleac. Fermierul, care a avut ambiția să construiască un lanț integrat, a fost exclus de la plata ajutorului pentru bunăstare pentru un motiv aberant. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a constatat la un control că animalele au lumină naturală, ferma fiind prevăzută cu ferestre, și atunci i-a tăiat crescătorului plata compensatorie. Fermierul și-a recâștigat dreptul la plățile compensatorii printr-un proces lung și costisitor în instanță.