Mai mult de jumătate din populaţia Libanului este „prinsă în capcana sărăciei”, într-un context de criză economică acută, iar asta se întâmpla chiar înainte de uriaşa explozie sângeroasă de la 4 august din Beirut, şi-a exprimat miercuri îngrijorarea ONU, potrivit AFP.
„Conform estimărilor, peste 55% din populaţia ţării este prinsă în capcana sărăciei şi luptă pentru a avea acces la bunuri de primă necesitate”, a transmis Comisia Economică şi Socială a Naţiunilor Unite pentru Asia Occidentală (CESAO) pentru luna mai 2020, comparativ cu 28% în 2019.
23% din populaţie se află într-o situaţie de sărăcie extremă
Potrivit CESAO, 23% din populaţie se află într-o situaţie de sărăcie extremă, comparativ cu 8% în 2019.
La 4 august, o explozie uriaşă în portul Beirut a făcut cel puţin 181 de morţi, peste 6.500 de răniţi şi a distrus porţiuni întregi din capitală.
Autorităţile nu mai comunică numărul persoanelor date dispărute.
Drama s-a adăugat naufragiului economic al ţării, accentuat de pandemia de noul coronavirus. Zeci de mii de libanezi şi-au pierdut deja locul de muncă sau o parte din veniturile lor.
45% din populaţie trăieşte sub pragul de sărăcie
Conform ultimelor cifre ale autorităţile libaneze, 45% din populaţie trăieşte sub pragul de sărăcie.
Clasa de mijloc, care reprezenta 57% din populaţie în 2019, nu mai constituie decât 40% în 2020, conform acestei agenţii a ONU.
„Adevărata provocare pentru Liban ar fi ca acest grup (clasa de mijloc – n.r.), care reprezintă grosul capitalului uman al ţării, să îşi dorească să fugă de situaţia economică incertă şi să încerce să emigreze”, a adăugat CESAO.
Ample manifestaţii în toamna lui 2019
De câteva luni, tot mai mulţi libanezi proveniţi din clasa de mijloc încearcă să emigreze, afectaţi puternic de deprecierea vertiginioasă a lirei libaneze, de inflaţia galopantă, de restricţiile draconice asupra retragerilor în dolari şi de degradarea serviciilor publice.
Într-o ţară unde redistribuirea bogăţiei este printre cele mai disproporţionate din lume, libanezii consideraţi a fi cei mai înstăriţi reprezentau 15% din populaţie în 2019. Ei nu mai reprezintă decât 5% în prezent, conform CESAO.
Această criză economică inedită a dus în toamna lui 2019 la ample manifestaţii împotriva unei clase politice acuzate de corupţie şi de neglijenţă.
Manifestanţii denunţă neglijenţa liderilor libanezi, vinovaţi în ochii opiniei publice de explozia din port a unei cantităţi enorme de azotat de amoniu.
Manifestaţiile antiguvernamentale au fost reluate după dramă, fiind marcate de ciocniri violente cu forţele de securitate.