Instituțiile implicate în desfășurarea programului așteaptă aprobări din partea Guvernului și a Ministerului Finanțelor. „Nu se știe dacă va exista „Prima casă 3“, știu însă că sunt demersuri făcute și există și un proiect de hotărâre de guvern care vizează acest lucru. Continuarea programului în forma în care el s-a desfășurat până acum s-ar putea face prin utilizarea unui plafon rămas neconsumat din cel al anilor anteriori“, declara pentru "Capital" Aurel Șaramet, președintele Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), săptămâna trecută.
Atât la nivel guvernamental, cât și la nivel de sector bancar, se dorește continuarea programului. Băncile urmăresc valorificarea unei părți din plafonul de garanții imobiliare. „Momentan însă, programul e blocat, iar opinia noastră este că nu va fi un succes deosebit în anul curent. Puterea de cumpărare a românilor este aceeași“, a afirmat Aurel Șaramet.
„Programul va continua, cel puțin într-o primă etapă, într-o formulă cunoscută, urmând a se vedea dacă se vor găsi soluții pentru îmbunătățiri legate de plafoane, însă, pentru construcțiile noi, opinia mea este că dacă nu se încurajează și partea de ofertă, nu numai de cerere, respectiv partea ce ține de firmele de construcții, fie cu credit, fie cu garanții, problema caselor noi tinde să devină o problemă și din punctul de vedere al răbdării populației, mai ales în această perioadă“, ne-a spus șeful Fondului.
Dosare și după 1 ianuarie
Dacă programul va avea un orizont de timp mai lung și argumente pentru susținerea caselor noi, ar putea deveni un succes. Până atunci, este important să se finalizeze cazurile cu documente în curs de prelucrare. „Cert este că atunci când s-a anunțat că nu se mai primesc dosare dincolo de 31 decembrie 2010, deoarece nu mai aveam plafon alocat, numai în ultima săptămână au venit 1.300 de dosare, din care în ultimele două zile peste 600, toate fiind aproape finalizate“, susține Aurel Șaramet.
În 2010, s-au consumat 646 milioane de euro din cele 700 de milioane alocate, adică peste 92%-93% din plafonul garanțiilor alocate. Numărul total de contracte încheiate în 2010 este de 16.500, iar totalul pe ambele programe, de 35.000 contracte, în valoare de 1,45 miliarde de euro, ceea ce atestă un interes al cumpărătorilor pentru apartamente. „Cred că a fost în același timp un sprijin pentru piața imobiliară, un punct de referință pentru orientarea prețurilor“, susține președintele Fondului de Garantare.
Dintre apartamentele cumpărate prin acest program, circa 27%-28% sunt locuințe construite după 2008, peste 7% construite chiar în 2010, adică ar putea fi încadrate în construcțiile de locuințe noi. Șaramet consideră că „aceste vânzări i-au despovărat cumva pe constructorii care aveau stocuri nefinalizate, dar care au avut inspirația să construiască la scară mai mică. Apartamentele mai mari, cu costuri ridicate, sunt mai greu vandabile în această perioadă.
Pentru locuințele cu mai puțin de 30 de metri pătrați, adică garsoniere, au fost acordate 6% din totalul finanțărilor (prin programele „Prima casă 1“ și „Prima casă 2“), 26% fiind acordate pentru apartamente cuprinse între 41 și 50 de metri pătrați. Pentru apartamentele cu o suprafață mai mare de 60 de metri pătrați s-au acordat 17% din finanțări. Apartamentele cu două și cu trei camere reprezintă aproape 75% din totalul locuințelor solicitate.
Opt sau nouă case au ajuns la stat
Ca profil al clientului „Prima casă“, peste 60% dintre cumpărători sunt persoane sub 35 ani. „De altfel, adresabilitatea inițială a proiectului era destinată persoanelor tinere. Între timp, legea s-a mai flexibilizat și pentru aceia care au moștenit, dar nu dețin locuințe. Astfel, proiectul a devenit treptat accesibil și pentru alte categorii de persoane“, a explicat Aurel Șaramet.
Au existat și cazuri de neplată, mai exact opt sau nouă asemenea solicitări de executare silită, care au fost analizate de către Fondul de Garantare și trimise la Agenția Națională de Administrare Fiscală. „Prioritatea nu este însă executarea, ci încercăm să recuperăm sumele pe alte căi, salariale de exemplu, executarea fiind ultima opțiune. Ponderea (opt – nouă dosare din 35.000) este insignifiantă. În orice caz, nu mă aștept la ponderi foarte mari de executări silite în următorii ani“, declară Șaramet.
Acesta mai afirmă că „unii funcționari bancari au indus populației informații greșite, cum că, de exemplu, plata comisioanelor anticipate ar fi solicitată de Fondul de Garantare. Am mai auzit de câteva cazuri când, pentru contracte încheiate în 2009, s-au cerut comisioane utilizabile în 2010. În anul 2009, comisionul nostru de administrare a fost de 0,37%, iar în 2010, de 0,49%“.
Rezultate „Prima Casă“

16.500 numărul total de contracte încheiate prin programul „Prima casă 2“.
646 milioane euro s-au consumat în 2010, din totalul de 700 milioane euro alocate.
1,45 miliarde euro este valoarea garanțiilor acordate prin cele două programe, aferente unui număr de 35.000 dosare.
75% din totalul locuințelor cumpărate re-prezintă apartamentele de 2 și 3 camere.
28% dintre imobile au fost construite după anul 2008, iar 7% chiar în 2010.
6% au reprezentat locuințele cu mai puțin de 30 mp (garsoniere) din totalul locuințelor cumpărate.

Garanții pentru IMM-uri

  • „Finanțarea IMM-urilor este un proces continuu, care a funcționat și în 2010. Chiar dacă creditarea a avut probleme mai ales asupra dinamicii, în 2010 am acordat garanții pentru creditarea IMM-urilor de aproape 500 de milioane de lei, cu aproape 20% mai mult decat în anul anterior.“
  • „Politica noastră a avut, în ultimii doi ani, ca obiectiv, asumarea de riscuri superioare, prin acordarea de garanții pentru menținerea activității de bază și păstrarea locurilor de muncă. Astfel, peste 90.000 de locuri de muncă au fost menținute prin intermediul garanțiilor noastre.“
  •  „Intenționăm ca, în anul 2011, să fim un pic mai restrictivi. Începând din trimestrul al doilea al acestui an, ne vom deschide mai mult către dezvoltarea economică, investiții și către ramuri cu valoare adăugată mai mare, cum ar fi domeniile de tehnologie înaltă, domeniul de protecție a mediului, cel IT și cel al aplicării invențiilor și inovațiilor.“
  •  „În ceea ce privește cardul Kogălniceanu, nu s-au făcut progrese; în opinia noastră, programul acoperă un segment destul de important, mai trebuia însă să existe încă o instituție cu anumite responsabilități, iar această instituție nu a fost găsită. Alt obiectiv principal este facilitarea absorbției mai rapide a fondurilor structurale, la care și IMM-urile au acces. Avem produsele pregătite, convențiile stabilite cu băncile, mai trebuie doar să fie declarate eligibile și vor căpăta sprijinul nostru.“