26 iunie este o zi extrem de importantă pentru România. Este „Ziua Drapelului Naţional”, zi specială în calendarul celor care simt româneşte, afirmă ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. Acesta reamintește că azii se împlinesc 172 de ani de la declararea oficială a Tricolorului ca drapel naţional.
Sărbătoare importantă în România! Ce se sărbătorește azi? Zi crucială
„Utilizat ca simbol, pentru prima dată, de pandurii lui Tudor Vladimirescu, în 1821, şi consacrat ca drapel al românilor în timpul Revoluţiei din 1848, tricolorul exprimă tot ceea ce înseamnă patrie, neam, trecut, prezent şi viitor, constituindu-se astfel, de-a lungul timpului, în entuziasmul care a insuflat în conştiinţa românilor idealurile de mândrie, dragoste de ţară, dorinţa de unitate şi independenţă. În contextul Revoluţiei din 1848, în numele libertăţii şi unităţii de neam, tricolorul a fost arborat, pentru prima dată, ca simbol al luptei celor care au înfăptuit acel act, ‘Stindardul libertăţii’, Guvernul revoluţionar decretând ca ‘Tricolorul’ să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor”, scrie ministrul pe pagina sa de Facebook.
Sărbătoare importantă în România! Ce se sărbătorește azi? Zi crucială
El spune că, între simbolurile naţionale, „Drapelul se distinge prin semnificaţie, profunzime şi încărcătură spirituală” – „culorile – roşu, galben şi albastru – sunt împărţite în mod egal şi reprezintă principiul egalităţii, orientarea în sus semnificând verticalitatea, iar cifra trei numărul perfect”.
„Tricolorul a fost martor al marilor evenimente din istoria neamului românesc. (…) Astăzi, militarii aflaţi în teatrele de operaţii şi în misiuni internaţionale, prin excepţionalul exemplu de dăruire, profesionalism şi curaj, fac Tricolorul cunoscut şi apreciat în întreaga lume. (…) În această zi simbolică pentru toţi românii, aducem un cald şi înălţător omagiu camarazilor care, onorându-şi Jurământul faţă de Patrie, şi-au sacrificat viaţa departe de graniţele ţării sau îndeplinind misiuni pe meleaguri natale, prin jertfa supremă săvârşită sub flamura Drapelului naţional. Nu putem să îi uităm astăzi pe cei care şi-au dedicat întreaga carieră slujirii ţării sub Drapelul tricolor şi care continuă să acţioneze sub deviza Patrie, Onoare, Demnitate, în calitate de militar în rezervă sau în retragere pentru aceleaşi ţeluri nobile ale Armatei României”, subliniază ministrul.
Sărbătoare importantă în România! Ce se sărbătorește azi? Zi crucială
Nicolae Ciucă afirmă că „Tricolorul se află în inimile noastre şi, de aceea, sărbătoarea Zilei Drapelului Naţional este, şi cu siguranţă va rămâne, o sărbătoare dragă tuturor românilor, oriunde s-ar afla”.
„Ne mândrim cu toţii că Drapelul României este arborat la sediul instituţiilor internaţionale, cum sunt Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, în rândul ţărilor care au făcut ireversibil pasul spre democraţie. Suntem la fel de mândri atunci când drapelul românesc flutură pe cel mai înalt catarg la întrecerile sportive şi la manifestările culturale internaţionale. Tricolorul se află în inimile noastre şi, de aceea, sărbătoarea Zilei Drapelului Naţional este, şi cu siguranţă va rămâne, o sărbătoare dragă tuturor românilor, oriunde s-ar afla”, mai scrie ministrul Apărării.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită prin Legea 96/1998. Aceasta este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, prin manifestări cu caracter evocator consacrate istoriei patriei şi prin ceremonii militare specifice, în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. În Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.
Sărbătoare importantă în România! Ce se sărbătorește azi? Zi crucială
Alături de stemă, sigiliu şi imn, Drapelul României este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.constitutiaromaniei.ro.
Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naţional, de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).
De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar a lui Ştefan cel Mare.
Sărbătoare importantă în România! Ce se sărbătorește azi? Zi crucială
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit site-ului www. presidency.ro. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”.
Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel:
Sărbătoare importantă în România! Ce se sărbătorește azi? Zi crucială
„Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.
Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Acesta măsura 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 metri pătraţi.
Ziua Drapelului Naţional este marcată atât în Bucureşti, cât şi în mai multe oraşe din ţară. La ceremonia publică din Capitală, programată pentru ora 10,00 în Piaţa Tricolorului, participă şi vicepremierul Raluca Turcan.
Prim-ministrul Ludovic Orban va fi prezent la o ceremonie similară care va avea loc în Piaţa Centrală din Zalău. Joi seară, Drapelul Naţional a fost coborât de pe catargul din Piaţa Tricolorului şi predat militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, fiind păstrat la Biserica brigăzii din bd. gl. Vasile Milea. Azi va fi adus în Piaţa Tricolorului, la ceremonia publică dedicată Zilei Drapelului Naţional, conform Agerpres.
