Sărbătoare mare pe 25 decembrie, când este marcată în calendarul ortodox Nașterea Domnului – Crăciunul. Este o zi cu o semnificație aparte, în care toată lumea petrece în liniște și armonie una dintre cele mai importante sărbători din an. Astăzi, un număr de impresionat de români marchează onomastoca sau ziua numelui. Cui trebuie să-i spui „La mulți ani”?
Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, astăzi, cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciun. Este vorba despre 379.395 de bărbaţi şi 322.305 de femei, potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Cristian – 325.352 de persoane. Se mai întâlnesc următoarele derivate: Christian – 7.469, Cristi – 11.703, Cristinel – 31.445, Crăciun – 2.551, Crăciunel – 321, Crăciunică – 8, Kristian – 545, Moş – 1.
Tot pentru urări cu ocazia onomasticii trebuie avute în vedere și prenumele feminine. Cel mai des întâlnit este Cristina – 287.015 persoane. Alte prenume în rândul femeilor sunt: Cristiana – 26.952, Cristinela – 766, Crăciuneasa – 1, Crăciunică – 45, Crăciuniţă – 130, Kristiana – 167, Kristina – 743, Krisztina – 6.486.
Naşterea Domnului, sărbătoarea naşterii cu trup a Mântuitorului Iisus Hristos
Naşterea Domnului, sau Crăciunul, sărbătoarea naşterii cu trup a Mântuitorului Iisus Hristos, este primul praznic împărătesc cu data fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. Evenimentul a avut loc într-o peşteră din Betleemul Iudeii, când împărat al Imperiului Roman era Octavian Augustus (27 î.d.-14 d.Hr.), iar guvernator al provinciei Siria, de care ţinea şi Iudeea, era Quirinius. Rege în Iudeea era Irod Idumeul (37 î.d.-4 d.Hr.).
În acea perioadă a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor. Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, Sfânta Fecioară Maria, mergând cu Sfântul şi Dreptul Iosif, care era descendent din casa şi neamul regelui David, de la Nazaret la Betleem, spre a se înscrie, a născut pe Iisus într-un staul de animale de la marginea cetăţii. La marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.
Arhimandritul Cleopa Ilie spune spre cunoştinţa noastră că Hristos S-a născut cu trupul numai o dată, la Betleem, dar duhovniceşte Se naşte permanent în inimile şi sufletele noastre, prin biserică, prin rugăciune, prin Sfânta Liturghie şi prin Sfintele Taine. Căci peştera din Bethleem s-a transformat în nenumărate biserici creştine, răspândite astăzi în toată lumea, spune părintele Cleopa.Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica