Fiind plecat din ţară, ştiu ce se întâmplă acasă doar prin intermediul ştirilor online. Care nu sunt bune deloc. În timp ce PD-L îi arată pisica PNL-ului flirtând pervers cu PSD, după ce s-a bucurat cu lacrimi de crocodil de victoria dreptei, veştile cu trimiterea în şomaj tehnic sau „concediu prelungit“ a muncitorilor vin din tot mai multe părţi. Cel mai recent caz, producătorul de componente auto Draxlmaier, care închide temporar activitatea la cinci fabrici din ţară. Temporar?
Bine ar fi să fie aşa, dar hai să nu ne ascundem după bradul de Crăciun. De ce sunt trimişi oamenii în şomaj tehnic? Din lipsa comenzilor, pe fondul scăderii dramatice a cererii în toate sectoarele de producţie. Crede cineva că după sărbători, prin nu ştiu ce minune, criza mondială va intra în hibernare? Dimpotrivă. După ce îşi vor fi cheltuit şi ultimii bani, pentru ca măcar Crăciunul şi Anul Nou să fi trecut ca lumea, consumatorul va strånge şi mai mult cureaua. Sigur, băncile centrale din mai toată Europa se gåndesc la scăderea dobånzilor de referinţă, pentru a mai relaxa creditarea şi, prin asta, să revigoreze consumul şi investiţiile. Probabil că mulţi producători aşteaptă un semn în această direcţie, poate că alţii vor să vadă cu ce plan de criză va veni noul guvern, ca să ştie cu ce realităţi se vor confrunta şi pe plan local.
Aşa cum spunea şi guvernatorul Băncii Centrale Europene, asta e cea mai proastă perioadă pentru a încerca previziuni. Totuşi, tare mă tem că la noi lucrurile nu arată deloc bine, pentru că nu am văzut niciun semnal că lumea ia în serios criza asta, începånd de la omul obişnuit care îşi pregăteşte masa de Crăciun şi pånă la cei care ar trebui să fie responsabili de măsurile de atenuare a impactului crizei. Pentru că, odată ieşiţi din perioada de sărbători, unii dintre noi ar putea constata cum „concediul prelungit“ se va tot prelungi, iar şomajul tehnic se va transforma în şomaj de-adevăratelea…
Prin alte părţi, lumea pare mult mai conştientă. Pe långă brazii de Crăciun răpåndiţi prin mai toată Moscova, ruşii, ceva mai loviţi de criză decåt noi, încep să-şi pună mintea la contribuţie, lăsånd la o parte faptul că primul-ministru, Vladimir Putin, pare dispus să umble în vistierie pentru a scoate ajutoare sociale substanţiale. De exemplu, restaurantele moscovite au introdus „meniuri anticriză“, reducånd numărul de produse, dar şi preţurile. Însă ghinionul lor e că rubla a luat-o la vale tocmai din cauza măsurilor sociale şi a subvenţiilor care au pompat inflaţie. Aşa că ce cåştigă prin scăderea preţurilor, pierd prin diminuarea puterii de cumpărare.
