Potrivit unei informări a MS, cazurile sunt din: Dolj 12, Iaşi 10, Bucureşti 8, Olt şi Teleorman câte 4, Galaţi şi Ilfov câte 3, Brăila şi Giurgiu câte 2, Bacău, Tulcea, Bihor, Botoşani, Vrancea, Covasna, Mehedinţi şi Satu Mare câte un caz. 

„Cele şase decese au survenit la pacienţi care prezentau co-morbidităţi. Trei dintre decese s-au înregistrat în Bucureşti şi câte unul în judeţele Iaşi, Galaţi şi Covasna”, precizează sursa citată. 

Conform datelor sistemului de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile, implementat după epidemia din anul 1996, situaţia din acest moment este comparabilă cu cea înregistrată în anii precedenţi. Astfel, în anul 2017, la data de 30 august se înregistrau 16 cazuri depistate şi 6 decese, iar în 2016, până la încheierea perioadei de supraveghere în 30 septembrie, au fost înregistrate 80 de cazuri şi 8 decese. 

„Specialiştii consideră că sunt cazuri sporadice şi nu e vorba de o epidemie, iar creşterea înregistrată este cauzată de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea ţânţarilor. Pentru a elimina riscul de transmitere prin transfuzii, în toate centrele de transfuzii din ţară s-au luat măsuri de siguranţă. Sângele este testat suplimentar, astfel încât să poată fi depistată eventuala prezenţă a virusului în sângele recoltat”, se arată în comunicat. 

Ministerul Sănătăţii recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să intensifice măsurile de dezinsecţie în localităţi pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virus West Nile. 

Specialiştii menţionează că infecţia cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar. 

Circa 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, afirmă specialiştii, care recomandă cetăţenilor să se prezinte la cel mai apropiat cabinet dacă au febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături, erupţii cutanate. 

În cazurile severe, complicate care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecţiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apare şi alte simptome precum rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară. 

 

De asemenea, Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei mai multe măsuri de protecţie: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, utilizarea substanţelor repelente de ţânţari, montarea de plase la ferestrele locuinţelor pentru a împiedica pătrunderea ţânţarilor, limitarea deplasărilor zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.), asigurarea măsurilor de desecare a bălţilor cu apă din jurul gospodăriilor, îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer. 

„Nu există vaccin sau tratament antiviral specific”, precizează specialiştii. AGERPRES