Un sat aproape părăsit din România
La mijlocul anilor ’70, în timpul perioadei comuniste, planul ambițios și controversat de sistematizare a localităților inițiat de regimul Ceaușescu punea în pericol multe așezări din România.
Sistematizarea propusă de autoritățile comuniste viza dublarea numărului de orașe până în 1990, dar și desființarea completă a peste 3.000 de sate considerate neviabile.
Cu toate acestea, oamenii din Alun nu aveau motive de îngrijorare cu privire la viitorul așezării lor, cel puțin în acea perioadă.
„Oamenii rămaşi în sat erau destul de înstăriţi. Casele sunt frumoase şi trainice, cu fundaţii de marmură adusă de la cariera Alun. Trei curse plecau de aici, zilnic, spre Hunedoara, cu oamenii care lucrau, în trei schimburi la combinatul siderurgic sau care munceau în minele de la Ghelari şi Teliuc, localităţi traversate de autobuzele care se îndreptau spre oraş.
Alţi localnici munceau în cariera de marmură de la Alun şi, câţiva, la cea de piatră de la Crăciuneasa (Lelese)”, îşi aminteşte Gheorghe Popa, unul dintre puţinii săteni din Alun, potrivit Adevărul.
Biserica și drumul de marmură, simbolurile așezării
Biserica din Alun, construită integral din marmură, între anii 1937 și 1939, este și acum simbol al satului și reprezintă unul dintre cele mai importante edificii din comunitate.
Cu toate acestea, în ciuda bogăției de resurse de marmură de la cariera din apropiere, povestea spune că proprietarii italieni și maghiari nu au permis sătenilor să utilizeze această marmură pentru construcție, locuitorii fiind nevoiți să aducă marmură din alte surse.
Un alt element unic al satului Alun este drumul de marmură care coboară de la intrarea în sat, de la cariera de marmură, până la valea Peștișelului, în apropiere de Govâjdia. Acest drum, construit cu scopul de a permite coborârea în siguranță a blocurilor masive de marmură, este construit tot din marmură.
„Acest drum a fost construit în anii ’60 – ’70, pentru ca structura lui solidă să permită ca blocurile de marmură, de câte 5 – 10 tone, să poată fi coborâte în siguranţă pe panta dealului”, îşi aminteşte Mircea Popa, un alt localnic din Alun.
Cariera de marmură de la Alun a fost exploatată încă din secolul al XIX-lea, iar în anii ’80, blocuri de marmură din această carieră au fost folosite la construcția unor edificii celebre, precum Casa Poporului și vila familiei Ceaușescu din cartierul Primăverii.
Chiar dacă mulți localnici au plecat, vizitatorii nu se vor plictisi
Astăzi însă, satul Alun este aproape părăsit, iar majoritatea locuitorilor au plecat în căutarea unor oportunități de viață mai bune în alte locuri. Totuși, sătenii care rămân oferă vizitatorilor o experiență unică într-un sat cu o istorie bogată și monumente notabile, cum ar fi biserica de marmură sau drumul de marmură care se întinde pe mai mulți kilometri.
Ținutul Pădurenilor, care include satul Alun, are multe alte obiective interesante de vizitat. Oferă, de asemenea, posibilități de drumeții și peisaje pitorești.
Cu multe trasee de explorat (Drumul băieșilor, Drumul marmurei, Aventură în Pădurenime, Valea Runcului, Drumul fierului, Drumul ecumenic și Mănăstire – Lac Cinciș) și cu o telefonul la îndemână, vizitatorii pasionați de drumeții și fotografie au posibilitatea să surprindă bogăția naturală a acestei regiuni.
