Comuna Glogova, judeţul Gorj. Un sat sărac în Oltenia care stă de fapt pe o comoară. Înainte de 1989, Întreprinderea de Metale Rare a construit o staţie pilot de extragere a minereului de titan. Nisipul de la Glogova conţine cele mai mari concentraţii din ţară. Astăzi instalaţiile ruginesc. Cariera de la Glogova a fost abandonată, în anul 2000, pe motiv că era nerentabilă. În prezent, Conversmin, compania de stat responsabilă cu închiderea minelor, are în plan să aloce peste 100.000 de euro ca să închidă cariera şi să ecologizeze zona. Termenul de finalizare al lucrărilor este anul 2018.
După 90, din cauza dezinteresului autorităţilor, industria metalelor grele a decăzut. Guvernanţii care s-au perindat pe la Palatul Victoria au oprit producţia de avioane şi au amânat construcţia reactoarelor de la Cernavodă. Aceste decizii au îngropat mineritul şi metalurgia în domeniul titanului şi zirconiului. Aşa se face că, în prezent, România importă titan şi zirconiu în valoare de milioane de euro, iar Guvernul, paradoxal, alocă sute de mii de euro ca să închidă carierele bogate în minereu. Am rămas doar cu ruinele fostelor exploatări şi cu destule probleme de mediu despre care autorităţile refuză să vorbească.
Titaniul, o resursă valoroasă
Producţia industrială a titaniului nu a început mai devreme de anii 1950. La aceea vreme, titaniul a fost recunoscut pentru importanţa strategică referitoare la greutate mică şi capacitatea de a produce aliaje puternice și ușoare pentru aerospațiu (motor cu reacție, proiectil sau nave spațiale), uz militar, procese industriale (chimicale și petro-chimicale, uzine de desalinizare, hârtie), automobile, agro-alimentare, proteze medicale, implanturi ortopedice, intrumente și pile dentare, implanturi dentare, bijuterii, telefoane mobile și alte aplicații.Ca element a fost identificat pentru prima oara in 1791 de catre W. Gregor. In 1795 M. H. Klaproth la denumit „Titan” după Titanii din Mitologie.
Elementul apare în anumite depozite de minerale, în special rutil și ilmenit, care sunt larg distribuite în scoarța Terrei și în litosferă, și se găsește în aproape toate vietățile, rocile, acumulări de apă sau soluri, ca al noualea cel mai abundent metal din scoarţa terestră şi a patrulea cel mai abundent metal structural. Caracteristic titanului este marea sa rezistență la coroziune. În stare pură prezintă o stabilitate excepţională în apa de mare. Experienţele au arătat că abia după circa 4000 de ani s-ar produce o coroziune în adâncime de 0,1 mm. În construcţia de avioane, titanul şi aliajele sale se utilizează la executarea unor elemente greu solicitate ale fuselajului, a unor piese ale motorului cu reacţie, la plăcile de blindaj şi pentru piesele de armament. Datorită rezistenţei sale bune la temperaturi joase, utilizarea titanului se extinde şi în construcţia rachetelor cu carburanţi şi oxidanţi lichizi, cu temperaturi cuprinse între -195°C şi -250°C.
Ca să funcţioneze, reactoarele de la Cernavodă necesită combustibil, adică uraniu, şi zirconiu.Hidrura de zirconiu este folosită ca material moderator care ține hidrogenul legat la temperatura de lucru a reactorului de fisiune.
