El continua preocuparile de fundamentare a Strategiei de Prevenire si Combatere a Saraciei, in care au fost antrenate numeroase organisme, sub conducerea Comisiei de profil constituite la presedintie. Se prevede ca strategia si programele de implementare sa ia o forma finala in luna august a.c.Principala concluzie a cercetarii este ca satul romanesc nu se afla inca angajat in tranzitia la economia de piata, el fiind inca structurat pe economia naturala, de subzistenta. Argumente in acest sens su
El continua preocuparile de fundamentare a Strategiei de Prevenire si Combatere a Saraciei, in care au fost antrenate numeroase organisme, sub conducerea Comisiei de profil constituite la presedintie. Se prevede ca strategia si programele de implementare sa ia o forma finala in luna august a.c.
Principala concluzie a cercetarii este ca satul romanesc nu se afla inca angajat in tranzitia la economia de piata, el fiind inca structurat pe economia naturala, de subzistenta. Argumente in acest sens sunt: faramitarea excesiva a proprietatii, contradictia proprietate/forta de munca, lipsa masinilor si utilajelor, subdezvoltarea pietelor agricole, ponderea excesiva a autoconsumului s.a.m.d.
Saracia in Romania este foarte elastica fata de evolutiile macroeconomice. In 1996, o crestere cu 2,9% a PIB a scos din saracie 1,2 milioane de persoane, reducand rata saraciei de la 25,3%, in 1995, la 19,6%. Invers, scaderea PIB cu 6,6%, in 1997, a impins in saracie 2,5 milioane persoane, rata crescand la 30,8% iar, in 1998, atingand 33,8%. In zonele rurale, saracia este si mai accentuata atingand rate de 37,3%, in 1997, si 40,5%, in 1998.
Cifrele prezentate alaturat in grafice arata ca reforma fondului funciar, care s-a desfasurat dupa 1989, a condus la o faramitare mai accentuata a proprietatii funciare decat dupa reforma din 1948. Cum randamente normale pe plan european nu se pot obtine decat in exploatatii agricole de 20-50 ha, un prim factor de saracie il constituie nivelul rudimentar al desfasurarii culturilor. In ultimul deceniu, piata funciara a fost practic reprimata prin interdictii privind vanzarea-cumpararea pamantului, prin intarzierea reglementarii arendarii. Abia in 1998 legislatia pietelor funciare a fost revizuita.
Strategia „riscuri mici – randamente mici” se traduce, practic, in renuntarea la lucrarile mecanizate, renuntarea la specializarea culturilor (inlocuirea culturilor pretentioase: plante tehnice, vii nobile, soiuri superioare de grau si porumb) practicandu-se o agricultura de autoconsum cu minimum patru culturi de camp, o mare varietate de legume, fructe si struguri, cu tehnologii primitive si samanta neselectionata. In 1998, desi parcul de tractoare era in proportie de 50% privat, raportul numar de tractoare/suprafata arabila era cu 20% inferior anului 1989. Inlesnirile create in ultima vreme prin credite, leasing si plata in produse pot contribui la ameliorarea gradului de mecanizare. Aprecierea pur statistica a fenomenelor din agricultura ar fi incompleta daca nu avem in vedere intregul tablou al economiei. In perioada tranzitiei, agricultura a devenit un tampon ocupational. O parte din somerii cu domiciliul in mediul rural s-au intors acasa, ceea ce face ca la un numar mai mare de zile-om efectiv lucrate de membrii gospodariei, nivelul recoltelor sa fie acelasi.
O alta anomalie generatoare de saracie in mediul rural este statutul marginal de agricultor. Numai 20% din populatia rurala este alcatuita din agricultori, care au in posesie numai 16,8% din proprietatea funciara. Cea mai mare parte a pamantului este detinuta de pensionari (65,3%), la care se adauga 15,8%, detinut de salariati. Astfel ca agricultura constituie, pentru majoritatea gospodariilor, o a doua ocupatie, o sursa de securitate alimentara, data fiind contributia masiva a autoconsumului alimentar.
Discrepanta intre dotarea cu terenuri agricole si disponibilul de resurse de munca, in special, in gospodariile tinerilor agricultori, influenteaza negativ randamentele agricole generand saracie.
Cercetarea a surprins o stransa corelatie intre nivelul educatiei si nivelul saraciei. Probabilitatea de a fi sub pragul saraciei este mult mai mare la gospodariile al caror cap de familie nu are nici un fel de instruire (44%) si mult mai mica la cele care capul de familie are studii postliceale sau universitare (27,2% si respectiv 9,6%).
Complexitatea problemelor pe care le implica realizarea unui plan national de dezvoltare rurala – asa cum ne-a declarat vicepresedintele Comisiei Nationale de Statistica, Constantin Chirca, decurge din faptul ca el antreneaza aproape toate ministerele economice, ca si pe cele care raspund de probleme sociale, educatie, protectie sociala etc..
Combaterea saraciei in zonele rurale cu forta de munca excedentara presupune masuri de incurajare a micii industrii alimentare, sprijin financiar pentru cei ce doresc sa cumpere pamant, dezvoltarea pietei agricole interne prin asocierea producatorilor agricoli pentru vanzarea produselor si aprovizionarea gospodariilor.
Henry Gordon, expert al Bancii Mondiale, prezent la lansarea studiului, a afirmat ca BM ar putea finanta un program de dezvoltare rurala in Romania. In acelasi timp incepand cu aceasta luna a inceput sa curga perioada de sase luni acordata de Comisia Europeana tarilor candidate pentru a pregati Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, care se pot califica pentru finantare prin Programul SAPARD.