Evolutia randamentelor investitiilor financiare se desfasoara dupa o schema care nu a suferit modificari majore fata de inceputul anului. Scaderea dobanzilor bonificate de banci se datoreaza procesului de dezinflatie. Reducerea ratei lunare a inflatiei care n-a mai depasit din luna iunie 1% a determinat aducerea dobanzilor la jumatatea valorilor care se inregistrau la inceputul anului. Aceeasi tendinta descrescatoare s-a inregistrat si in cazul certificatelor de trezorerie emise de Ministerul Finantelor. Tendinta descrescatoare a randamentelor titlurilor de stat, inceputa din prima jumatate a anului trecut, este cauzata si de cresterea finantarii deficitului bugetar din surse preponderent externe. Astfel, pentru licitatia de titluri de stat cu maturitatea la sase luni, oferta Ministerului Finantelor a fost suprasubscrisa in proportie de 237%, inregistrandu-se o scadere a randamentului mediu cu 1,84% (de la 23,92% la jumatatea lunii septembrie la 22,08%). Orientarea Trezoreriei statului pentru finantarea si refinantarea datoriei publice interne prin instrumente cu maturitati din ce in mai mari pentru reducerea riscului de refinantare este si pe placul pietei financiare, care solicita instrumente menite sa conserve randamente satisfacatoare pe perioade indelungate. Astfel se explica si intreruperea emisiunilor de certificate de trezorerie pentru populatie, cu scadenta la trei luni, pastrandu-se doar emisiunile la termenul de sase luni. Totusi aceste reduceri de dobanzi nu vor mai fi la fel de spectaculoase in viitor. Secretarul de stat Enache Jiru considera ca „in perioada urmatoare nu vor exista modificari majore in tendinta randamentelor la titlurile de stat, chiar daca trendul descendent nu va mai fi atat de accentuat”.
Scaderea randamentelor depozitelor bancare si ale titlurilor de stat i-a determinat pe investitori sa-si indrepte atentia spre Bursa de Valori, care si-a crescut spectaculos capitalizarea. Beneficiind si de un influx de fonduri provenit din exterior, actiunile cotate au adus profituri nesperate in acest an. De aceste cresteri au beneficiat si fondurile mutuale care au investit la Bursa. Cu toate ca in prezent are loc o corectie a cotatiilor, castigurile obtinute nu vor inregistra scaderi accentuate. Experienta ultimilor ani arata ca la sfarsitul anului incep achizitiile de actiuni care dau dreptul la incasarea dividendelor din profitul acestui an.
Fondurile mutuale si-au redus randamentele saptamanale. Cele care au investit pe piata de capital continua sa fie pe primele locuri din punctul de vedere al castigurilor realizate de la inceputul anului, insa perioada de scadere bursiera nu putea sa nu le afecteze pe termen scurt. Fondurile monetare care investesc proponderent in titluri de stat si depozite bancare au si ele cresteri ale activelor nete diminuate de reducerile practicate la nivelul dobanzilor. Cele mai performante fonduri din acest an, Napoca si Intercapital, au inregistrat cresteri sub medie pentru a treia saptamana consecutiv. In ultimele sapte zile nici un fond nu a avut o cresetere mai mare de 0,7%.
Investitii financiare individuale la 09.10.2002
Plasament Nivel Dobanda efectiva dupa Curs leu/dolar
maxim 1 luna 3 luni 6 luni echivalent dupa
(% pe an) (%) (%) (%) 1 luna 3 luni 6 luni
Depozit bancar 1 luna 19 1,56 4,76 9,74 33.614 34.672 36.322
Depozit bancar 3 luni 23 1,89 5,67 11,66 33.723 34.974 36.957
Depozit bancar 6 luni 24 1,97 5,92 11,84 33.750 35.056 37.014
Certficate trezorerie 3 luni
Certificate trezorerie 6 luni 23 1,89 5,67 11,34 33.723 34.974 36.851
Dupa o scurta perioada de acalmie, dobanzile la depozitele bancare si-au reluat tendinta descrescatoare, pe fondul anuntarii unor rate reduse ale inflatiei si pentru lunile urmatoare. Impulsul a fost dat si de dobanzile la care s-a adjudecat ultima licitatie pentru titlurile de stat emise de Ministerul Finantelor. Scaderea cu 1,84% in mai putin de o luna, pana la 22,08%, a dobanzii oferite pentru titlurile de stat cu scadenta la sase luni i-a determinat si pe bancheri sa reconsidere nivelul randamentelor depozitelor bancare la termen.
Astfel, la depozitele constituite la termenul de o luna, toate bancile si-au redus ofertele sub plafonul de 20% pe an. si la termenele de trei si sase luni dobanzile acordate s-au redus la maximum 23%, respectiv 24% pe an. Aceste niveluri sunt determinate de ultima emisiune de titluri de stat pentru populatie, pe termen de sase luni si care au o dobanda bonificata de 23% pe an. Cum la licitatia din 8 octombrie s-au obtinut dobanzi de 22% pentru emisiunea de titluri destinate bancilor, este de asteptat ca la urmatoarea emisiune pentru populatie, randamentul sa scada din nou cu unul sau doua procente.
Stabilitatea cursului valutar a facut din plasamentele in valuta cele mai proaste investitii ale anului. Dobanzile pentru depozitele constituite in valuta au dobanzi prea mici pentru ca acestea sa fie profitabile. Singurul lor avantaj il constituie conservarea valorii initiale a depunerii. Dintre valute, plasamentele in euro sunt mai avantajoase decat cele in dolari, care au cele mai scazute randamente.
Depozite pe o luna
Banca dobanda
%/an
Romineasca 19,5
Piraeus 19
Alpha, Transilvania 19
BCR, Raiffeisen 18
BRD 17
Pentru aceste depozite, toate bancile si-au redus ofertele sub nivelul de 20% pe an. Banca Piraeus care bonifica dobanzi de 22%/an a diminuat oferta cu 3%, la 19%/an. Astfel, si ecartul intre minim si maxim s-a redus la numai 2%. Nivelul dobanzii efective s-a redus la 1,6% peste nivelul prognozat al inflatiei.
Depozite pe trei luni
Banca dobanda
%/an
BCR 23
Transilvania 22
Romineasca 21,5
BRD, Alphatt21
Volksbanktt20,5
si la acest termen se constata o scadere usoara a dobanzii maxime oferite, datorita modificarii operate tot de Banca Piraeus, care a redus dobanda cu 4% la depozitele pe trei luni. Totusi diferentele intre ofertele bancilor se mentin la 3%, ceea ce raportat la valoarea dobanzii efective se cifreaza la 15%.r
r
Depozite pe sase lunir
r
Bancatttdobandar
ttt%/anr
BCRttt24r
BRD, Transilvaniat23r
Romineascatt22,5r
Alpha, Raiffeisentt22r
Piraeusttt21r
Termenul pentru vanzarea emisiunii de certificate de trezorerie pentru populatie, cu o dobanda de 23%/an expira la 11 octombrie. Dobanzile maxime bonificate sunt cu 1% mai mari decat randamentul titlurilor de stat. Urmatoarea emisiune de titluri de stat pentru populatie va avea cu siguranta un randament mai mic.r
r
Portofoliul de actiuni (LEI)r
r
SocietateattNr. actiunitSuma investita tValoarea tProfit**r
ttt(03.01.2002)t(la 09.10.2002)t(lei)r
tttr
SIF Banat-Crisanat7.558tt9.999.234t26.453.000t18.823.199r
SIF Moldovatt8.539tt9.999.169t26.897.850t19.575.657r
SIF Transilvaniatt7.072tt9.999.808t24.752.000t16.532.568r
SIF Munteniatt7.746tt10.000.086t24.012.600t16.096.188r
SIF Olteniatt8.197tt10.000.340t25.820.550t18.156.355r
BRD-SG*tt864tt9.997.776t23.846.400t15.276.643r
Petromttt24.938tt10.000.138t35.411.960t26.234.776r
B. Transilvania*tt5.674tt10.003.826t18.724.200t8.720.374r
Azomurestt6.998tt10.000.142t19.944.300t9.944.158r
Compa-Sibiutt6.807tt9.999.483t23.143.800t15.204.524r
Totalttt100.000.000t249.006.660t164.564.442r
* Au fost adaugate actiunile distribuite gratuit. r
**A fost adaugata valoarea dividendelor corespunzatoare numarului de actiuni detinut.r
Pentru prima data dupa o lunga perioada de cresetere constanta, valoarea portofoliului de actiuni s-a redus sensibil. O scadere semnificativa s-a consemnat pentru toate actiunile societatilor de investitii fiananciare- SIF, care au pierdut intre 5 si 7% in numai sapte sedinte de tranzactionare. Aceasta corectie la nivelul preturilor nu a surprins, fiind anticipata de cateva saptamani de catre majoritatea analistilor bursieri. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de o cadere a Bursei, desi toate actiunile au scazut in linie. Termenul corect este de o corectie a preturilor, cotatiile urcand rapid intr-un interval scurt, ceea ce a permis si efectuarea de tranzactii speculative.r
Actiunile BRD s-au depreciat si ele de la 28.200 lei/actiune la 27.600 lei/actiune. Pe ansamblu, profitul adus de portofoliul de actiuni s-a diminuat cu sapte milioane lei. Perioada actuala de diminuare a preturilor la Bursa ofera insa oportunitatea efectuarii de noi achizitii, cotatiile tinzand sa fie corelate cu performantele reale ale societatilor.
