Legea pensiilor private obligatorii a fost modificată de Parlament şi urmează a fi publicată în Monitorul Oficial zilele acestea. Ce aduce nou? Comisioane mai mici pentru contribuabili, dar şi posibilitatea ca mai puţini actori să intre pe noua piaţă.

Nu toată lumea poate fi mulţumită. Modificările din noua lege nu reuşesc să armonizeze în totalitate interesele actorilor de pe piaţa pensiilor. Dacă în 2004 Legea nr. 411 permitea sindicatelor să devină administratori de fonduri, acum doar firmele de asigurări şi fondurile de investiţii au acest drept.

Reacţiile la această modificare sunt deja cunoscute. „Legea este o bomboană acordată de Guvern asigurătorilor“, a declarat Petru Dandea, vicepreşedintele Cartel Alfa. „După cum arată proiectul de lege, s-ar putea să nu dorim această bomboană“, a replicat liderul Asociaţia Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR), Tudor Moldovan. O altă modificare vizează nivelul contribuţiei la fondul privat de pensii. Procentajul de 2% din contribuţia angajatului la asigurările sociale de stat, care va fi transferat către un fond privat, a fost majorat în noua lege la 2,5%, în primul an de participare. După şapte ani va merge în sistem privat 6% din CAS. Drept urmare, şi deficitul la sistemul public va creşte cu 0,15-0,25% din PIB, până la un nivel total de 2 miliarde euro. „Acesta va fi acoperit prin titluri de stat pe termen lung şi foarte lung, emise de Ministerul Finanţelor, şi chiar cu banii rezultaţi din privatizări“, spune Mihai Şeitan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS).

Majorarea nivelului contribuţiei de la 2% la 2,5% reprezintă însă o veste bună doar pentru tineri, care pot contribui cel puţin 30-40 de ani din momentul încasării primelor salarii. Persoanele ceva mai în vârstă (35-45 ani) pot intra în sistem opţional. Pentru acestea, varianta cea mai bună rămâne o pensie facultativă (unde nivelul contribuţiei este mai mare), alături de cea din sistemul de stat, sau o combinaţie între cei trei piloni de pensii (de stat, obligatorie privată, facultativă). Pentru salariaţii de peste 45 de ani, accesul la pensiile private obligatorii este interzis. Viitorii administratori de pensii vor trebui să-şi analizeze atent planurile de afaceri înainte de a decide să intre pe piaţa pensiilor private. Potrivit noii legi, în sarcina lor vor intra cheltuielile de administrare specifice fondului, suportate în general de contribuabili. Este vorba despre comisioanele bancare, cele de tranzacţionare sau taxele de auditare. „Când ai bani puţini, te joci mai puţin. Clienţii fondurilor de pensii au scăpat de o taxă, dar acest lucru este contra naturii, pentru că orice deponent în sistemul bancar plăteşte comisioane de operare“, spune Crinu Andănuţ, directorul diviziei de pensii a Allianz-Ţiriac. Transferul obligaţiilor fondului către administratori ar trebui să aibă ca efect acumularea unor sume mai mari în conturile contribuabililor.

Cel puţin trei ani, fondurile vor merge pe pierderi

Efectele sunt greu de prevăzut. „Ne putem aştepta ca administratorul să se limiteze la un număr mai mic de trazacţii, obţinând un randament mai mic. Din această atitudine pasivă faţă de plasamente am putea să constatăm că, în final, va pierde clientul“, arată Andănuţ.

Pe lângă transferul obligaţiilor fondului, administratorii vor trebui să accepte şi comisioane mai mici din conturile participanţilor. Astfel, comisionul anual din activele fondului s-a redus la jumătate, de la 1,2% la 0,6%, deputaţii motivând că aceasta este nivelul mediu în Europa. „Toţi cei care vor să intre pe piaţa pensiilor private au luat în calcul că vor merge pe pierderi cel puţin trei-cinci ani, până se va ajunge la o masă critică de contribuabili, care să îi treacă pe profit“, spune Mihai Şeitan. Primele contribuţii ar trebui să poată fi încasate de administratori începând cu luna ianuarie 2008. Marea problemă rămâne însă sistemul informatic, menit să pună de acord bazele de date ale ANAF şi CNPAS. „Un volum defalcat al contribuţiilor de asigurări sociale depuse de angajatori există la Trezoreria Statului. Am discutat şi trebuie să facem un protocol care să prevadă transmiterea bazelor de date pe suport informatic de la trezoreriile teritoriale la casele judeţene de pensii“, spune Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Administrate Privat (CSSPP), precizând că problema bazelor nu va mai fi atât de complicată pe cât părea iniţial. 

Calendarul pensiilor private obligatorii

Ianuarie 2007 – publicarea Legii pensiilor private obligatorii

Aprilie 2007 – publicarea normelor de aplicare a legii

Mai 2007 – încep procedurile de autorizare a administratorilor de fonduri private de pensii

August 2007 – contribuabilii încep să adere la anumite fonduri private de pensii

Ianuarie 2008 – se încasează primele contribuţii de pensii private, iar CSSPP face realocarea celor care nu au optat pentru un anumit fond de pensii

Randamente mari, mai târziu

«Suntem convinşi că va apărea şi competiţia pe acest segment, chiar dacă nu atât de rapid pe cât ne-am aşteptat iniţial, iar randamentele vor creşte în timp, în ciuda dobânzilor în scădere.»

Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Administrate Privat (CSSPP)

Piaţă mică la început

«Dacă au fost reduse comisioanele, s-au redus automat şi posibilităţile de câştig. Potenţial, există puţini operatori, fapt care va genera puţină concurenţă şi, implicit, o piaţă mică.»

Tudor Moldovan, director general Generali Asigurări