Piata de capital nu a iesit inca din ritmul de vacanta, desi multi brokeri credeau ca Bursa va da semne de revigorare inca din 10-12 august. Pana la sfarsitul saptamanii trecute, astfel de semne au fost asteptate in zadar. Un motiv ar fi intentia investitorilor de a urmari publicarea rezultatelor financiare pe primul semestru, rezultate care, conform reglementarilor CNVM, trebuiau auditate de o companie specializata. Pana in 15 august, doar 32 din totalul companiilor cotate la Bursa au comunicat rezultatele financiare auditate. Regulamentul CNVM nu prevede insa in ce fel vor fi sanctionate societatile care raporteaza cu intarziere rezultatele financiare. Tot in aceasta perioada, cand brokerii si investitorii fac speculatii pe seama rezultatelor financiare semestriale, creste pericolul de utilizare a unor informatii preferentiale. Suspecti de utilizarea unor astfel de informatii sunt investitorii care au tranzactionat vineri actiuni Azomures. Dupa o lunga perioada in care administratia companiei nu a mai comunicat date financiare despre companie, iar volumul tranzactiilor a fost destul de redus, vineri s-au efectuat tranzactii cu actiuni Azomures in valoare totala de 2,6 miliarde lei. Pretul actiunilor a urcat cu 14,6%, de la 2.400 lei/actiune la 2.750 lei, pana in momentul in care nu a mai existat nici o actiune Azomures oferita la vanzare.
Pentru companiile care au comunicat rezultatele financiare semestriale, performantele obtinute nu reprezinta un argument pentru atragerea de noi investitori. Cu doua exceptii, BRD si Banca Transilvania, celelalte companii au obtinut in primul semestru din 2003 profituri mai mari decat in perioada similara a anului trecut. BRD a obtinut un profit de 1.043,5 miliarde lei, cu 12% mai mic decat in semestrul I din 2002, in timp ce Banca Transilvania a obtinut un profit de 178 miliarde lei, cu 6,6% mai mic decat in primele sase luni de anul trecut. Desi activitatea bancilor comerciale a crescut in volum o data cu explozia creditelor pentru persoane fizice, scaderea dobanzilor a avut un efect negativ asupra rezultatelor financiare. Aceasta tendinta nu s-a resimtit insa la nivelul cotatiilor. Actiunile emise de cele doua banci nu au inregistrat scaderi importante ale preturilor, dupa comunicarea rezultatelor financiare. Dimpotriva, in lipsa unor titluri cu atractivitate mai mare, investitorii au preferat sa pastreze titlurile bancilor. Astfel, actiunile BRD si TLV s-au mentinut la cotatiile inregistrate inainte de publicarea rezultatelor.
Un randament foarte bun a inregistrat in prima parte a anului producatorul de medicamente Terapia Cluj, care a obtinut un profit net de 153 miliarde lei, cu o crestere de 38% fata de aceeasi perioada a anului precedent. Profitul obtinut pentru fiecare actiune emisa este de 500 lei/actiune. Un alt producator de medicamente, Antibiotice Iasi, a obtinut un porfit de 137,9 miliarde lei, inregistrand o crestere de 22% fata de aceeasi perioada din 2002, dar un profit pe actiune de numai 395 lei.
Companiile petroliere cotate la Bursa au avut si ele o perioada favorabila. SNP Petrom a incheiat semestrul I cu o cifra de afaceri de 33.534 miliarde lei si a obtinut un profit de 792 miliarde lei, cu 24% mai mare decat in primele sase luni de anul trecut. Raportat la numarul de actiuni emise, profitul SNP este insa sub asteptari, respectiv 88,9 lei/actiune. O alta companie petroliera – Oil Terminal – a obtinut profit de 23 miliarde lei, dupa o lunga perioada in care compania a mers pe pierderi. Totusi, profitul net pentru fiecare actiune emisa nu depaseste 50 lei.
Societatile de investitii financiare(SIF-uri) au inregistrat in prima jumatate a anului profituri de peste 220 miliarde lei. Cea mai mare parte a profiturilor inregistrate de SIF-uri provine din dividendele incasate de la societatile detinute in portofoliu. Cele trei SIF-uri care au raportat rezultatele financiare la termen – SIF Banat-Crisana, SIF Moldova si SIF Transilvania – detin pachete de actiuni la banci importante(BCR, BRD) de la care obtin cea mai mare parte a profiturilor financiare. In plus, SIF-urile au declansat la jumatatea anului trecut o campanie de restructurare a portofoliilor de actiuni. Rezultatul acestei campanii consta in incheierea unor tranzactii de vanzare din care SIF-urile obtin lichiditati, plasate ulterior pe piata bancara sau in titluri de stat.
Avand in vedere evolutia financiara a companiilor cotate, atat investitorii persoane fizice, cat si cei institutionali se orienteaza tot mai mult catre alte plasamente, cum sunt obligatiunile municipale. Brokerii au remarcat in ultimele luni un interes tot mai mare manifestat de fondurile de investitii pentru acest tip de plasament. Obligatiunile municipale, desi nu ofera perspectivele unor castiguri fabuloase, sunt ferite de riscul deprecierii, asa cum se intampla cu unele actiuni. Optiunea fondurilor de investitii pentru plasamente mai putin riscante, dar cu sanse de castig limitate, a avut insa un efect negativ asupra numarului de unitati de fond. Astfel, in primele sapte luni din acest an, volumul rascumpararilor de unitati de fond a fost cu 12-14% mai mare decat volumul de adeziuni.
rezultate financiare In semestrul I 2003 pentru cele mai tranzactionate companii
Compania Cifra de afaceri Profit net Variatie fata de Profit/actiune
sem. I 2003 sem. I 2003 sem. I 2002 (lei)
Antibiotice 623,32 137,9 22% 395
BRD DN 1043,5 -12% 749
TLV DN 178 -6,60% 287
SNP 33,534 792 24% 88,9
TER 519,6 153,3 38,40% 500
SIF 1 305,90* 252,84 21% 461
SIF 2 252,29* 220,9 8,50% 449
SIF 3 279,91* 267,66 8,77% 490
Impact DN 112 12% 718
Oil Terminal 405 23 77% 50
*) pentru SIF-uri a fost trecut in loc de cifra de afaceri rezultatul financiar pe primul semestru; DN – date necomunicate
Companiile din Bursa de Valori cu lichiditate mare a titlurilor emise au obtinut, in general, profituri mai mari decat in perioada similara din anul 2002. Exceptie fac bancile comerciale, care au inregistrat in prima parte a anului un profit mai mic decat in semestrul I din anul 2002. Evolutia previzibila a profiturilor, pe o scara ce nu justifica anumite riscuri investitionale, a indreptat tot mai multi investitori institutionali catre obligatiunile municipale.
