Anul trecut, Casa Națională de Asigurări (CNAS) adăuga și medicamente generice pe listele de medicamente gratuite C1 ( boli cronice), C2  (programele naționale pentru cancer, SIDA, TBC) și C3 (tratamente pentru copii).

“Nu vom lăsa oamenii fără medicamente”, spunea anul trecut președintele CNAS, Lucian Duță, estimând o scădere a costurilor pentru Casă cu 20% și implicit un acces mai larg al pacienților la tratamente.

Această măsură a adăugării medicamentelor generice în liste “s-a bătut cap în cap” cu o alta, a Ministerului Sănătății, care presupune scăderea prețurilor de decontare a medicamentelor de pe cele trei liste, de la 1 august.

Estimările au fost făcute într-o conferință a Asociației Producătorilor de Medicamente Generice, despre “Securitatea financiară a sistemului de sănătate”.

“Genericele au continuat să se prăbușească în ultimii patru ani”

Ponderea medicamentelor scumpe decontate din lista C2 a crescut cu 30 % între anii 2009 – 2010, în timp ce volumele de medicamente generice decontate din aceleași liste au scăzut de la 24 % la 15%.
“O astfel de tendință de scădere a volumelor este cel puțin paradoxală, în condițiile în care există tot mai multe medicamente generice în aceste liste. Genericele au continuat să se prăbușească în ultimii patru ani”, a declarat Dragoș Damian, președintele APMGR și totodată CEO Terapia Ranbaxy.

Acest lucru se întâmplă din cauza marjei mai mici în valoare absolută a medicamentelor generice, în cazul decontării, decât la moleculele originale.
“Dintre un medicament generic care costă 100 de lei și altul original care costă 200 de lei, va fi decontat mai degrabă cel de 200 de lei. Aparent, nu se pierde nimic, ambele sunt gratuite, dar în timp, migrarea spre medicamentele scumpe va genera cheltuieli din ce în ce mai mari și acces tot mai redus la tratament,” a spus președintele APMGR.

Reprezentanții APMGR au estimate că micșorarea prețului de decontare pentru lista C2 va favoriza deopotrivă exporturile paralele de medicamente și aplicarea unei contribuții de 10% pe venitul producătorilor de medicamente – clawback.
APMGR nu este de acord să contribuie, pentru că ponderea medicamentelor generice pe lista C2 este marginală.

“Apar medicamente generice și nu sunt utilizate, iar noi nu mai putem să credităm sistemul de sănătate în acest condiții,” a declarat Damian.
Termenul actual de plată către producătorii de medicamente generice este de aproape un an, iar datoria actuală a statului către aceștia ajunge la jumătate de milliard de lei.

APMGR susține că la momentul acesta, creditează sistemul de sănătate cu o sumă de două ori mai mare decât datoriile pe care trebuie să le colecteze după 360 de zile.

Chiar dacă un medicament generic ajunge să coste și cu 30% mai puțin decât unul original, piața de generice continuă să scadă, din cauza scăderii volumelor cu 11% în 2011.

Pentru piața generală a medicamentelor, APMGR prevede o creștere de 10-15 % în acest an, provenită numai din medicamente fără prescripție și suplimente.

Bariera psihologică

“Este o manevră de întârziere ce se intâmplă în România cu genericele. Până la urmă vor fi folosite, așa cum se întâmplă în toată Europa”, a afirmat Damian.
Întârzierea aceasta ar putea fi cauzată și de prejudecata “ce e ieftin nu e bun”.
APMGR a nuanțat această bănuială, adăugându-i în ecuație pe medici și farmaciști – intermediarii dintre producătorii de medicamente și pacienți.

“Agenția Națională a Medicamentului pune girul pe medicamentele din farmacii și dacă ar fi nesigure sau slabe, cu siguranță nu s-ar regăsi în farmacii,” a spus Alina Culcea, directorul general al producătorului de medicamente Actavis.
În România lipsește o campanie de informare coerentă și transparentă a pacienților cu privire la diferențele dintre medicamentele generice și cele originale.

Reprezentanții federațiilor de pacienți ar putea ajuta oamenii să se opună în cunoștință de cauză medicilor sau farmaciștilor atunci când le sunt prescrise sau recomandate numai medicamentele originale  și scumpe, a concluzionat președintele APMGR.