Ultima săptămână a fost de consolidare pentru acţiunile listate la BVB cu evoluţii surprinzător de stabile pentru indici, dacă ne raportăm la mişcările descendente importante din pieţele externe.
Lichiditatea tranzacţiilor este extrem de scăzută şi, probabil, acest interes slab pentru tranzacţionare este principalul motiv pentru decorelarea evoluţiei autohtone faţă de extern. După un început de an caracterizat de creşteri generalizate, cu câştiguri de peste 10% în pieţele regionale şi de 4-5% în pieţele consacrate, rapoartele slabe publicate au readus temerile investitorilor legate de eficienţa măsurilor luate până în acest moment pentru susţinerea economiilor.
A urmat o serie de şapte şedinţe consecutive de scădere pentru cele mai multe dintre pieţele externe de acţiuni, şedinţe în care indicii au pierdut aprecierile din primele două zile ale anului şi au intrat pe teritoriu negativ. La finalul şedinţei de joi, valorile indicilor pieţelor consacrate se aflau în scădere cu valori între 7 şi 10 puncte procentuale faţă de finele anului trecut, iar indicii regionali pierdeau procente similare. La baza acestor scăderi au stat acţiunile companiilor bancare, fiind anunţate noi naţionalizări ale unor astfel de companii sau noi ajutoare financiare din partea guvernelor.
Indicele companiilor bancare listate pe pieţele din centrul, estul şi sud-estul Europei a pierdut aproape 20% în ultimele şapte şedinţe, serie încheiată joi. Indicele are în componenţă, alături de BRD şi TLV, companii precum Bank Pekao, Erste Bank, PKO BP şi OTP. De la începutul acestui an, indicii pieţei de la Bucureşti au înregistrat evoluţii ascendente.
Din păcate, variaţiile indicilor BET, BET-C, BET-XT şi ROTX sunt deformate de reintrarea la tranzacţionare, în 7 ianuarie, a acţiunilor Băncii Transilvania cu o scădere de 58%. Aceste situaţii aberante, în care companii importante de la bursă sunt suspendate pe perioade lungi de timp pentru anumite operaţiuni, cum a fost cazul Transilvania, ar trebui eliminate cât mai rapid. Un alt exemplu este cel al acţiunilor Impact, suspendate din 21 noiembrie pentru un motiv similar (consolidare valoare nominală).
Ar trebui să ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă acţionarii Societăţilor de Investiţii Financiare şi ai altor două-trei companii importante vor decide, în acelaşi timp, o astfel de operaţiune, finalizată cu suspendarea acţiunilor pentru aproximativ trei luni. Spre comparaţie, în ultimii 40 de ani ai pieţei americane, acţiuni precum cele ale companiilor Boeing, General Motors sau General Electric au înregistrat între 248 şi 252 de şedinţe de tranzacţionare pe an, iar numărul minim de şedinţe nu s-a datorat unor evenimente legate de companie. Iar operaţiunile de splitare sau consolidare sunt prezente şi acolo.
