Curtea de Conturi: Jocurile de noroc online în România, nereglementate și cu taxe neachitate de zeci de milioane de lei
Curtea de Conturi a anunțat că jocurile de noroc online din România s-au desfășurat fără controlul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), iar un audit realizat a identificat diferențe semnificative de taxe de autorizare neplătite și nedeclarate, în valoare de zeci de milioane de lei. Reprezentanții Curții de Conturi au precizat că ONJN nu a monitorizat niciodată activitatea operatorilor de jocuri de noroc la distanță și nu a verificat corectitudinea rapoartelor periodice ale acestora.
Abateri semnificative în activitatea ONJN
„De la înfiinţarea sa şi până în prezent, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu a monitorizat şi nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanţă (on-line) şi nu şi-a îndeplinit atribuţiile legale precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactităţii raportărilor periodice ale acestora. Lipsa controlului şi a monitorizării operatorilor de jocuri de noroc la distanţă de către entitatea responsabilă cu supravegherea acestor activităţi a fost constatată de Curtea de Conturi cu prilejul misiunii de audit de conformitate efectuate, anul trecut, la ONJN. Perioada supusă auditului a fost anul 2023, respectiv intervalul 2019-2023 pentru activităţile de autorizare şi monitorizare a jocurilor de noroc la distanţă” – au transmis reprezentanții Curții de Conturi.
Auditul efectuat de Curtea de Conturi a constatat abateri semnificative care au dus la nerealizarea veniturilor corespunzătoare la bugetul de stat, provenite din sectorul jocurilor de noroc online. Astfel, au fost identificate diferențe majore între taxele de autorizare declarate și cele care ar fi trebuit declarate, iar ONJN nu a implementat măsurile legale pentru a verifica veniturile și taxele generate de operatorii de jocuri de noroc online.
„Conform raportului de audit, ONJN a permis licenţierea operatorilor de jocuri de noroc la distanţă şi, ulterior, desfăşurarea activităţii acestora, fără îndeplinirea condiţiei legale de a furniza Oficiului câte un terminal (sistem electronic alcătuit din sistemul hardware şi/sau sistemul software) cu acces securizat, situat la ONJN, care să permită acces neîntrerupt, securizat, de la distanţă, la serverul în oglindă şi la serverul de siguranţă, situat pe teritoriul României, inclusiv la baza de date de pe serverul central pentru a pune la dispoziţie informaţiile cu privire la jocurile şi participanţii care intră sub incidenţa prevederilor legale privind jocurile de noroc.”
Diferențe semnificative de taxe nedeclarate și neachitate
De asemenea, din analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra Declaraţiilor lunare din perioada 2019-2023, depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă la ONJN, auditorii au constatat faptul că reprezentanţii Oficiului, cu atribuţii în monitorizarea nivelului taxelor de autorizare, nu au asigurat o minimă verificare a declaraţiilor formulate de organizatorii de jocuri.
„Astfel, din aplicarea procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă şi compararea rezultatului obţinut cu taxele de autorizare declarate lunar, Curtea de Conturi a constatat diferenţe de taxă de autorizare care nu au fost declarate şi achitate la bugetul statului (venituri suplimentare) în sumă totală de 78.863.222 lei (66.266.989 lei aferentă anul 2022 şi de 12.596.233 lei aferentă anului 2023), la care se adaugă accesorii calculate până la data de 20 decembrie 2024 în sumă totală de 37.182.427 lei (dobânzi de întârziere în sumă de 7.436.485 lei şi penalitate de nedeclarare în sumă totală de 29.745.942 lei) în baza prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.”
Riscuri fiscale neanalizate de ONJN
Auditul a relevat și riscurile fiscale semnificative asociate operatorilor de jocuri de noroc online, în special în cazul în care aceștia ajustează RTP-ul (Return to Player), afectând astfel taxele de autorizare plătite statului. Curtea de Conturi a subliniat că operatorii de jocuri online, majoritatea înregistrați în Malta, pot modifica RTP-ul, ceea ce poate duce la diferențe semnificative de taxe, iar acest aspect nu a fost verificat de ONJN.
„Riscurile care ar fi trebuit analizate de ONJN sunt generate în principal de faptul că marea majoritate a operatorilor de jocuri on-line sunt înregistraţi în Malta, care impune, începând din luna aprilie 2021, un nivel minim al RTP (Return to player)2 de 85%, în scădere de la 92% în perioada anterioară, iar organizatorii de jocuri de noroc la distanţă pot ajusta procentul premiilor acordate jucătorilor prin setarea la diferite niveluri a RTP a jocurilor puse la dispoziţia jucătorilor.”
Potrivit raportului, dacă RTP-ul real este mai mare decât cel declarat, diferențele de taxă de autorizare nedeclarate ar putea ajunge la 1,8 miliarde de lei în anul 2023, 1,2 miliarde de lei în 2022 și între 0,1 și 0,6 miliarde de lei anual în perioada 2019-2021.
„Întrucât, cu prilejul auditului la ONJN s-au constatat abateri de conformitate care, luate individual sau cumulat, sunt deopotrivă semnificative şi generalizate, a fost formulată concluzie contrară. Curtea de Conturi a transmis Oficiului o serie de recomandări, cu scopul remedierii abaterilor constatate.”
Recomandări pentru remedierea deficiențelor identificate
Pe lângă abaterile referitoare la activitatea de monitorizare a jocurilor de noroc la distanță, Curtea de Conturi a identificat și alte neconformități în activitatea ONJN, inclusiv lipsa unui plan anual de control pentru 2023 și deficiențe în activitățile legate de prevenirea dependenței de jocuri de noroc și protecția minorilor.
Curtea de Conturi a semnalat că activitatea Serviciului de Promovare a Jocului Responsabil din cadrul ONJN se concentrează exclusiv pe colectarea veniturilor proprii, fără a implementa programe și activități menite să atingă obiectivele pentru care a fost creat, cum ar fi prevenirea dependenței de jocuri de noroc și protejarea minorilor sau a altor grupuri vulnerabile.
În final, Curtea de Conturi a recomandat ONJN să ia măsuri pentru actualizarea procedurilor operaționale și pentru a asigura accesul securizat la serverele necesare monitorizării, precum și inițierea unor controale urgente pentru recuperarea taxelor neplătite. De asemenea, a subliniat posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală în cazul în care deficiențele constatate nu sunt remediate.
