Diana Șoșoacă, scandal în Parlamentul European

Diana Şoşoacă s-a plâns, luni seară, în Parlamentul European (PE), în timpul discursurilor scurte de un minut, pentru că instanța Curții Constituționale din România (CCR) i-a respins candidatura la alegerile prezidențiale. Ea a spus că decizia este nedreaptă și că nu s-a bazat pe motive legate de Constituția României. În timp ce le cerea colegilor să recunoască faptul că în România se încalcă statul de drept, microfonul i-a fost oprit de către președinta ședinței, deoarece a vorbit mai mult decât timpul permis.

Diana Şoşoacă le-a spus eurodeputaţilor prezenţi în plenul PE că doreşte să le aducă la cunoştinţă un caz foarte grav care se întâmplă în România de trei zile. În calitate de preşedintă a partidului politic SOS România, sondajele reale o plasau pe primul loc pentru alegerile prezidenţiale.

Totuşi, CCR i-a anulat candidatura pentru prima dată în istorie, nu pe motive de constituţionalitate întrucât toate cerinţele erau îndeplinite, ci din cauza poziţiilor ei împotriva vaccinării obligatorii şi a măsurilor din pandemie. Declaraţiile sale politice din Parlamentul României, ca senator, au fost folosite împotriva ei, încălcându-se articole din Constituţia României şi din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Nu a fost judecată, citată sau apărată, iar decizia s-a bazat pe articole din ziare.

„Vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz extrem de grav care se întâmplă de trei zile în România. Sunt preşedinta partidului SOS România şi conform sondajelor reale deţineam primul loc pentru preşedinţia României care va avea loc pe 24 noiembrie.

Curtea Constituţională, pentru prima dată în istorie, mi-a anulat candidatura la preşedinţia României, nu pe motive de constituţionalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniţei din pandemie, pentru că am fost amendată de un poliţist că am depăşit viteza, deşi sunt în proces cu acel poliţist, pentru că am făcut declaraţii politice în Parlamentul României ca senator, încălcându-se articolul 72 din Constituţia României şi articolele 9 şi 10 CEDO prin care declaraţiile politice ale unui parlamentar au imunitate.

Nu putem să fim condamnaţi pentru aşa ceva. Nu am fost judecată, nu am fost citată, nu am avut dreptul la apărare şi am fost judecată pe articole din ziar”, le-a spus Diana Şoşoacă eurodeputaţilor care erau încă prezenţi în plenul PE în jurul orei locale 23:00 (24:00 ora României).

Decizia CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) a explicat, luni, că Diana Şoşoacă nu respectă obligaţia de a ține cont de Constituție în declarațiile sale publice despre apartenența României la UE și NATO. În motivarea respingerii candidaturii ei la alegerile prezidențiale, Curtea a subliniat că libertatea de exprimare și diversitatea de opinii sunt protejate de Constituție într-o societate democratică.

„Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice, sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO.

Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, se arată în document.

„Candidatul la funcţia de preşedinte al României este conştient de semnificaţia informaţiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăţilor şi raţionamentelor transmise în spaţiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituţie şi la valorile acesteia, nefiind, aşadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu.

În cauză, este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale. Regulile democratice se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent de calitatea lor în stat şi de opţiunile politice, neputând fi tolerate manifestările şi derapajele anarhice în spaţiul public.

O astfel de conduită aduce în discuţie problema folosirii instituţiilor şi procedurilor constituţionale în scopul negării în final a exigenţelor, principiilor şi valorilor reglementate constituţional”, spun judecătorii CCR.

Discursul ei ar fi antidemocratic

Curtea Constituţională a explicat că, deși în perioada alegerilor politicienii folosesc un limbaj mai energic și dezbat liber problemele societății, iar publicul are dreptul de a primi informații despre candidați și programele lor, în cazul Dianei Şoşoacă nu este vorba despre o dezbatere democratică sau despre opinii politice constructive. Instanța de judecată a observat că discursul ei este constant antidemocratic și antisemit, iar comportamentul ei continuu subminează valorile fundamentale ale statului român, inclusiv apartenența României la UE și NATO. Curtea a considerat că îndemnul la nerespectarea Constituției este un atac grav la democrație și la ordinea constituțională.

Pe baza faptelor prezentate de cei care au contestat candidatura Dianei Şoşoacă, aceasta nu respectă condiţiile necesare pentru a candida la alegerile prezidenţiale din 2024. Curtea a constatat că înregistrarea candidaturii sale încalcă articole din Constituție legate de valorile democratice, respectarea legilor, statul de drept, și apartenența României la UE și NATO, care sunt garanții importante pentru stabilitatea politică și militară a țării.