Gabriel Diaconu, un cunoscut medic psihiatru din România, a explicat la Digi24 care sunt mecanismele psihice care îi determină pe oameni să aibă reacții extreme în vremuri apăsătoare cum sunt acestea ale pandemiei, fie că este vorba despre ura dezlănțuită pe rețele sociale sau la adresa unor vedete precum Andreea Esca, fie că este vorba despre cei care protestează în Piața Victoriei că masca este „botniță”, fie că, dimpotrivă, sunt atât de înspăimântați, încât chiar și când le spune medicul că este în regulă să-și dea jos masca, ezită să o facă.

Totuși, psihiatrul mărturisește: „Mie mi-e din ce în ce mai puțin clar ce vor oamenii. Am crezut că știu asta. România este o țară care și după atâți ani în care lucrez în ea încă mai are rezerve să mă surprindă și în același timp să mă învețe lucruri noi. Primul dintre lucrurile pe care le înveți despre români este că fac foarte mult zgomot și sunt foarte viscerali în patimile lor, în plăcerile și neplăcerile lor și în simpatiile, dar mai ales antipatiile lor”.

După ce Andreea Esca a povestit public că ea și familia ei au avut covid-19, iar soțul a avut chiar o formă gravă, mărturia vedetei a generat un val de comentarii pline de ură. La fel, când o altă vedetă binecunoscută, Smiley, a avut o postare prin care îi îndemna pe oameni să creadă că virusul există, nu e o glumă, spunând că el personal are prieteni bolnavi, reacțiile au fost urâte și jignitoare.

Oamenii dezvoltă ură pe derdelușul deziluziei

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu explică:

„Pe undeva, îi înțeleg pe oamenii care s-au răzvrătit, pentru că până la urmă, n-ar trebui să fie nimic excepțional în experiența unei persoane, fie ea și publică, în momentul când primește o veste proastă. Și întrebarea la care poate se gândesc oamenii este: Dar de ce nu ne-am scandalizat la fel de  mult în momentul în care o persoană absolut anonimă a ajuns pe un pat de terapie sau a decedat? Ce s-o fi mai fi întâmplat cu cetățeanul de la Filiași care a fost victima nr. 1 a acestei pandemii? I-a mai interesat pe oamenii care stau și varsă lacrimi astăzi despre drama familiei lui în urma acelei pierderi? Ce s-a întâmplat cu toți medicii care au făcut forme grave de boală și care sub o formă sau alta s-au perindat sub formă de știre și așa cum au apărut, așa au și dispărut?

Ura este parte a unui fenomen cum este această criză sanitară. Ea se va aduna, se va înmulți, se va redistribui. Ura pe care o vedem manifestându-se acum (de exemplu la adresa unor vedete care au vorbit despre Covid-19, cum e Andreea Esca – n.r.) are legătură nu numai cu epidemia, dar și cu această „inchiziție sanitară” în care riscăm să intrăm, în care cerem gesturi de puritate ideologică și cerem un anume Pat al lui Procust sanitar: trebuie să faci asta sau….

Oamenii dezvoltă ură pe derdelușul deziluziei: adică, la începuturi, venea un val și în martie-aprilie urma să învingem Satana; am trecut cu bine de Paște, toată lumea spunea o să trecem bine de asta, pentru că dacă la Paște nu suntem rău, o să fim bine. Și în curând vine 16 august și nu suntem bine. Și după aceea vine toamna și nu suntem bine. Câte vești proaste vrei să primești? Zi după zi, ceas după ceas, pe toate gardurile și pe toate canalele de diseminare a informațiilor?

Figurile publice sunt paratrăsnete emoționale

Și atunci omul își construiește un sentiment dintr-acesta, o răzmeriță – internă, inițial – caută confirmări împrejurul lui, alți oameni care să fie la fel de frustrați ca și el și la un moment dat, în lipsa unei valve autentice – pentru că na, ce-o să faci, o să găsești primul virus și-o să te iei cu el la bătaie? – îți găsești un paratrăsnet emoțional. Și figurile publice sunt paratrăsnete emoționale.

Ni se pare că ele ar trebui cumva să continue să rămână acolo unde le-am pus, pe un norișor, într-un turnuleț de fildeș, într-o formă de țiplă imaculată. Și când vedem că devin oameni, acela e momentul în care începem să-i urâm. Păi, cum adică, îndrăznești, tu, să fii om, să ai și tu familie, să ai și tu lacrimi, să ai și tu durerile tale?! Păi, tu nu ai voie! Tu trebuie să fii cel care îmi spune o poveste în fiecare seară, care îmi aduce meteo etc.