Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a dat ca exemplu o firmă cu afaceri de 5.100 lei care va primi ajutor de stat pentru o investiție de 26-45 milioane de euro.

Schemă de ajutor pentru companii

Prin Hotărârea de Guvern nr 959/2022 s-a instituit o schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiţii destinate industriei prelucrătoare.

21 de companii au obţinut punctajul maxim. În vederea departajării acestora s-a avut în vedere numai criteriul de rentabilitate a cifrei de afaceri, fără ca acesta sa fie considerat în contextul analizei „viabilităţii investiţiei”, respectiv a capacităţii de absorbţie şi utilizare a ajutorului de stat de către firmele calificate.

Finanțare de milioane de euro pentru o companie mică

Potrivit AOAR, toate acestea au dus la apariţia unor situaţii derizorii, care discreditează procesul de evaluare.

„Una dintre companiile care a primit finanţare este o companie cu o cifră de afaceri pe anul 2021 de 5.100 lei, cu un profit de 541 de lei, având o rentabilitate a cifrei de afaceri de 90,2%. Această companie urmează să primească ajutor de stat şi să efectueze o „investiţie viabilă” cuprinsă între 26,2 milioane de euro şi 45 de milioane de euro;

Şase din cele opt companii câştigătoare au o cifră de afaceri sub 600.000 lei, iar cifra de afaceri medie a tuturor câştigătorilor este de 1,1 mil. lei (aprox 220.000 de euro). Fiecare dintre aceste companii urmează să primească ajutor de stat şi să efectueze „investiţii viabile” de câte 30 mil. euro fiecare (valoare medie).

Numărul total (cumulat) de angajaţi ai celor opt companii câştigătoare este de 14, revenind la o medie de 1,75 angajaţi/companie câştigătoare

Rentabilitatea medie pentru cele 8 companii câștigătoare este de 67,2% (atingând și peste 90%, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei), cu mult peste rentabilitatea firmelor cu activitate de producție (situată, în medie, între 5,2% si 17%)”, transmite AOAR.

AOAR: Firmele sunt folosite pentru mascarea unor interese economice

“Ţine de un minim nivel de discernământ să realizezi că astfel de firme câştigă licitaţia, dar nu au experienţa şi resursele pentru realizarea unor investiţii de amploare şi nici capacitatea de absorbţie şi implementare de ajutoare de stat de până la de 200 de ori mai mari decât cifra lor de afaceri.

Cel mai probabil, ele sunt folosite  pentru mascarea unor interese economice ale altor entităţi care nu vor sa apară public şi/sau care nu s-ar fi calificat şi vor face în perioadele următoare schimbarea de acţionariat (prin majorări de capital, împrumuturi convertibile făcute direct sau indirect etc).

Acestea fac o concurenţă neloială companiilor cu activitate efectivă în industria prelucrătoare şi care au aplicat pentru aceste ajutoare de stat. Procedura de departajare a ajutoarelor de stat bazată strict pe rentabilitate, ruptă din contextul analizei viabilităţii, creează o situaţie fără precedent, defectuoasă, lipsită de transparenţă şi de raţiune economică, iar gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat va duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici”.

De asemenea, AOAR ca toate companiile care au obţinut punctajul maxim de 100 de puncte şi au istoric de activitate şi cifre de afaceri compatibile cu nivelul ajutorului de stat cerut, să fie luate în calcul în vederea obţinerii finanţării.

“Menţionăm că firme precum Chimcomplex, Promateris, Zarea etc., care  se constituie ca lideri regionali în domeniul lor de producţie nu au fost selectate, neavând şansa să aibă indicatorul de rentabilitate la nivelul “firmelor de apartament”, mai spun reprezentanţii AOAR, potrivit economica.net.

Reacția ministrului Economiei

La rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat că această schemă de ajutor vizează și dezvoltarea de noi activități.

“Schema de ajutor de stat pe industria prelucratoare a fost pusă in consultare publică  în august anul trecut. Am avut mai multe propuneri de modificare, care au fost preluate de Ministerul Economiei. Din cate stiu, cei de la AOAR nu au venit cu propunere de modificare, le-am fi luat in considerare.

Pe de altă parte, această schemă vizează și dezvoltarea de noi activități. Asta presupune că aceste proiecte care vin sa fie fezabile, să arate în perioada urmatoare care sunt sursele de finanțare si tocmai de aceea un proiect care, in faza de evaluare initiala, pare fezabil, daca nu va avea sursă de finanțare, bineînțeles că nu va fi finanțat si urmatoarele companii care au punctaj vor putea beneficia de aceste fonduri.

În scrisoara trimisă de cei de la AOAR se făcea referire la o singură companie. Aici avem un număr mic de companii care vor fi finanțate: opt. Interesul pentru această schemă pentru industria prelucrătoare e foarte mare.

Există o perioadă de contestații, urmand ca dupa finalizarea ei să începem sa lucram la contractele de finanțare și să primească fondurile pe măsura decontărilor, pentru că nu vorbim de alocarea unor fonduri inainte de a se face aceste investiții, cat mai repede. Dacă nu demonstrează că au asigurată sursa de finanțare, bineințeles că nu ( vor mai primii banii – n.red.)”, a spus ministrul Economiei, Florin Spătaru.