Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a dat dispoziţie companiei Apple Inc să plătească 13 miliarde de euro taxe pentru Irlanda. Dar Irlanda nu vrea bani, iar Apple spune că nu este obligată să plătească. Iar tipul de impozit pe care UE acuză Irlanda că îl practică în ce priveşte Apple este similar cu tipul de afaceri comune - și legale - din SUA, scrie portalul de ştiri Business Insider.
Ce s-a întâmplat?
Iată ce spune Uniunea Europeană:
Apple Inc, cu sediul în California, a înființat două companii din Irlanda: Apple Sales International și Apple Operations Europe. Potrivit Comisiei Europene, aceste companii nu au avut angajaţi sau birouri, dar au realizat profituri mari. Apple nu a plătit practic niciun impozit în Irlanda sau în altă ţară din aceste profituri din cauza unei foste legi irlandeze. În ultimul an în care actul normativ a fost în vigoare, 2015, Apple Sales International a plătit doar 0,005% impozit, potrivit Comisiei.
Comisia Europeană este condusă de Margrethe Vestager, membru al Partidului Social Liberal din Danemarca. Comisia nu este autoritate fiscală; în schimb, sarcina sa este de a menține echitatea între statele membre ale UE. Si asta ne aduce la cea mai importantă parte din această poveste: Comisia spune că această lege a favorizat în mod specific Apple, oferindu-i companiei americane un tratament special.
Atunci când Apple a vandut iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri într-o ţară-piață unică a UE, cum ar fi Franța, comisia a a spus că Apple aduce ca printr-o pâlnie profiturile din Franța în Irlanda și nu ar plăti impozit în niciuna dintre aceste țări. Dar acest lucru nu are legătură cu strategiile de evitare fiscală ale Apple, care sunt infame.
Problema Comisiei Europene nu se referă atât la Apple, cât la Irlanda.
Ajutor contra taxe
Cum se vede asta în gest de echilibrare complicat? Liderii UE nu au nicio problemă cu diferite ţări membre în privinţa deciziei acestora de taxare a diferitelor corporatii. De aceea, este acceptat faptul că Irlanda percepe un impozit pe venit al afacerilor de 12,5%, spre deosebire de Franţa, care percepe 33,3%.
Acest lucru este crucial pentru că națiunile doresc să-şi mențină autonomia politicilor lor fiscale. Asta face parte din lupta pentru putere în curs de desfășurare între națiuni și UE – să ne amintim de Brexit. Ceea ce nu este acceptabil este ceea ce UE numește "ajutor de stat." Acest lucru se întâmplă atunci când o țară oferă ceva special care este văzut ca un beneficiu pentru o companie anume.
Şi mai specific. În cazul în care Franța impozitează companiile din nord mai puțin decât cele din sud, ei bine acest fapt este văzut în general de UE ca un ajutor de stat. Este același lucru cu încercarea de a muta o companie germană în Danemarca, atenuând impozitele pe proprietate la noul sediu.
"Punctul de vedere se referă la faptul că perceperea de taxe pe care toți ceilalți trebuie să plătească nu reprezintă acelaşi lucru cu oferirea de bani unei singure companii", a declarat pentru Business Insider Philipp Werner, partener în biroul din Bruxelles al firmei de avocatură Jones Day, care a reprezentat companiile multinaționale ce au acţionat în instanţă deciziile privind ajutoare de stat.
Dacă Apple ar fi plătit doar standardul de 12,5% – impozit pe venit în Irlanda, țara nu ar fi supărat liderii UE de la Bruxelles. În schimb, Comisia spune ca Irlanda a oferit companiei Apple un "tratament fiscal selectiv" începând cu 1991, cu prima dintre cele două hotărâri fiscale. Într-adevăr, Irlanda a semnat un plan prin care Apple ar putea muta bani într-un "sediu central" apatrid cu activitati semnificative.
"Prin urmare, doar un mic procent din profitul Apple Sales International au fost impozitate în Irlanda, iar restul nu a fost impozitat nicăieri", a spus Comisia într-un comunicat de presă.
Irlanda a spus în mod explicit acest aspect a fost în conformitate cu standardele sale. Însă UE susține că acest aranjament "a dat Apple un avantaj necuvenit care este ilegal în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat ale UE."
"Apple a semnat un acord cu Irlanda să nu plătească impozit pe toate aceste profituri", a spus pentru Business Insider Edward Kleinbard, profesor de drept si afaceri la USC Gould School of Law. In schimb, Apple a plătit "o sumă mică în mod arbitrar în Irlanda, în schimbul unei promisiuni vagi că va menține locurile de muncă pe teritoriul statului irlandez."
Apple și Irlanda nu sunt primele ținte ale Comisiei. Au existat decizii similare împotriva tranzacțiilor fiscale ale Starbucks în Olanda și la adresa unei divizii a Fiat în Luxemburg.
Apple şi Irlanda au un punct de vedere diferit
Apple a fost una dintre primele companii majore tech care a înființat un magazin în Irlanda. La acea vreme, în 1980, Irlanda se afla într-o stare economică gravă. Șomajul era ridicat, iar mulți oameni au părăsit Irlanda pentru a încerca să găsească de lucru în alte țări.
impozitul pe profit redus a îmbunătăţit într-un fel situaţia economică din Irlanda și a atras companii mari, iar Apple a fost una dintre primele companii care au beneficiat.
Ministrul irlandez al Finanțelor, Michael Noonan a respins categoric ideea că această sitaţie a fost creată special pentru Apple.
"Direcţia de Venituri din Irlanda nu face afaceri ", a declarat Noonan la CNBC, pe 30 august. "Direcţia emite avize pentru a clarifica situația fiscală a fiecărei companii în parte, dar noi nu facem oferte."
El a continuat să spună că Apple nu datorează nicio taxă Irlandei. "Ar putea datora în altă parte, dar nu și autorităților irlandeze."
Pentru a sublinia relația delicată, Noonan a acuzat Comisia de implicare în politicile guvernelor suverane. La rândul său, CEO-ul Apple Tim Cook a ripostat, spunând într-o scrisoare deschisă: Comisia Europeană "a lansat un efort de a rescrie istoria Apple în Europa, ignorând legile fiscale ale Irlandei și înghenunchind sistemul fiscal internațional în urma acestui proces".
Atât Irlanda cât și Apple spun că această companie a devenit o parte a economiei irlandeze, cu 6000 de persoane care lucrează acolo. Și Tim Cook a obiectat de asemenea față de faptul că hotărârea este retroactivă. În conformitate cu normele UE, se poate ca o ţară să colecteze taxe mergând înapoi 10 ani de când s-au cerut prima dată informații.
Irlanda nu vrea bani
Iată şi una dintre ironii: UE a cerut de fapt Irlandei să colecteze o mulțime de bani. Cea mai mare parte – dacă nu toată – a celor 13 miliarde de euro ar merge în Irlanda și ar putea fi folosite pentru ca această ţară să-şi achite datoriile. Dar Irlanda nu este interesată.
"Deși ar obține o sumă mare de bani, ei doresc de asemenea să lupte", a declarat Werner la Jones Day. "Ei nu se gândesc doar la Apple – se gândesc la o mulțime de alte companii stabilite în Irlanda."
Pierderea acestei bătălii va afecta credibilitatea Irlandei ca un loc ieftin de a face afaceri, precum și un loc în care legile fiscale sunt clare și efciente.
Pentru ce luptă SUA în acest caz?
O altă ironie: S-ar putea crede că SUA ar aplauda orice efort de a colecta taxe de la companiile multinaționale americane care folosesc subsidiare irlandeze pentru a plăti mai puțin impozit, sau chiar deloc. Dar, există câteva motive pentru Departamentul Trezoreriei SUA este vehement împotriva acestei hotărâri a UE și în cazuri unor companii asemănătoare, cum ar fi Amazon.
Motivaţia este simplă: Se dorește protejarea companiilor din SUA, iar Trezoreria spune ca acestea sunt pe nedrept vizate de această represiune a UE. În al doilea rând, SUA vrea să păstreze veniturile fiscale sperând că vor veni într-o zi.
Companii precum Apple spun taxele în SUA sunt prea mari, astfel încât să se păstreze câștigurile străine de peste mări. Dar Congresul a dezbătut mult timp modalități prin care multinaţionalele americane să repatrieze o parte din bani. Departamentul Trezoreriei spune că în cazul în care Comisia câștigă acest caz, companiile americane ar putea folosi aceste impozite plătite în Europa pentru a compensa taxele din SUA. Acest lucru, se spune, "ar constitui în mod efectiv un transfer de venituri către UE ale guvernului SUA și contribuabililor săi", potrivit unui document al Trezoreriei.
Dar alte ţări europene?
În scrisoarea sa, Tim Cook a pășit într-o altă dezbatere în privinţa ocolirii sale fiscale agresive spunând că "profiturile unei companii ar trebui să fie impozitate în țara în care se creează valoarea." Aceasta este o altă problemă.
În cazul în care Apple a făcut bani în Franța, dar a realizat profituri în Irlanda, depinde de statul francez, nu de UE, să se plângă și să încerce să recupereze o parte din bani.
Singurul motiv pentru care operațiunile europene ale Apple sunt în Irlanda, în reprezintă, la urma urmei, avantajele fiscale. Intrebarea este doar dacă Apple a primit un tratament special ilegal.
Stai puţin, aceste scutiri de taxe nu se întâmplă în SUA tot timpul?
Unul dintre motivele pentru care toate acestea li s-ar putea părea ciudate americanilor este că "tratamentul special" pe care Irlanda este acuzată că l-a oferit celor de la Apple este similar cu stimulentele pe care statele americane le oferă tot timpul, legal, companiilor.
Massachusetts, de exemplu, a oferit 145 de milioane de dolari stimulente pentru a convinge General Electric pentru a veni din suburbiile din Connecticut la Boston. Nu contează că unele cercetări sugerează că aceste oferte nu se realizează. Politicienii nu se poate opri din a le oferi.
Atunci când Tesla a declarat public că vrea să construiască o fabrică gigant pentru a produce baterii, state precum California, Nex Mexic şi Nevada s-au înghesuit pentru a face oferte fiscale din cele mai generoase. În cele din urmă, Nevada a fost de acord să ofere 1,2 miliarde de dolari stimultente fiscale pentru a câștiga afacerea. O astfel de ofertă este făcută de Franța pentru a atrage o companie cu sediul în Danemarca ar fi ilegală conform normelor UE.
Cât despre inversiuni..
Unele companii americane au mers mai departe decât Apple pentru a beneficia de oferte fiscale din Irlanda. firmă farmaceutică Allergan a achiziționat sau a format filiale irlandeze și apoi a "inversat" sau şi-a transferat sediul legal în Irlanda. Chiar dacă sediul central se afla în SUA, este efectiv o companie irlandeză.
"Inversiunile sunt separate, dar legate", a spus Kleinbard. Firmele care inversează "profită de o definiție ușor de manipulat a ceea ce este o companie din SUA."
Nimic din decizia Comisiei Europene nu afectează inversiunile. Depinde de autoritățile americane să intervină, în cazul în care doresc să se oprească practica. Congresul , de exemplu, ar putea schimba legea fiscală în sensul de a considera o companie americană, în cazul în care conducerea și majoritatea angajaţilor acesteia se află în SUA.
Ce urmează?
Apple, cea mai profitabilă companie din lume și Irlanda, care are unele dintre cele mai mici impozite corporative, au devenit ținte ușoare pentru Comisia Europeană. Mai există cazul McDonald, pentru că nu plăteşte niciun impozit pe câștigurile sale din Luxemburg. Autorităţile de reglementare antitrust cercetează, de asemenea, compania Amazon.
Irlanda, cu toate acestea, va face apel aproape sigur împotriva hotărârii ce priveşte relațiile sale cu Apple. Are mai mult de câştigat decât cele 13 miliarde de euro.