Pentru pagubitii SAFI, 1999 a fost inca un an al sperantelor desarte. Trasformarea FMOA din fond deschis de investitii in fond cu capital de risc, acceptata de CNVM a fost contestata de o parte a investitorilor grupati in ANPI (Asociatia Nationala de protectie a investitorilor) sau in alte asociatii cu specific asemanator. ANPI a dat in judecata administratorul fondului (dosar 5905/1999) motivand ca modul in care s-a facut consultarea detinatorilor de titluri FMOA nu a fost tocmai corect si solicitand, din acest motiv, anularea hotararii adunarii generale a investitorilor si suspendarea Consiliului de incredere. Dupa amanari repetate, procesul se afla acum in faza finala.
„Ne-am judecat pe fond la inceputul lunii decembrie – spune Mihail Nicolaevici, liderul ANPI. Pana la sfarsitul anului, asteptam pronuntarea sentintei, care nu poate fi decat in favoarea noastra”. Argumentele ANPI in acest proces sunt de ordin matematic. Procentul celor care au votat pentru transformarea in fond cu capital de risc din numarul total al investitorilor este de doar 12,8% reprezentand 19% din certificatele aflate in circulatie. In acest fel, cred membrii asociatiei, se incalca Legea 83/1994, conform careia, pentru luarea unei decizii, este nevoie de decizia majoritatii detinatorilor de titluri. Pe de alta parte, ANPI considera ca numarul scazut de voturi este un semn ca investitorii fie nu au inteles ce inseamna un fond cu capital de risc si, din acest motiv, au preferat sa nu voteze, fie au votat fara sa incerce sa inteleaga prea mult, pentru ca lucrurile in cazul SAFI sa se miste intr-un fel, dupa atatia ani de asteptare. Din punctul de vedere al SAFI , consultarea investitorilor s-a facut perfect legal, respectand Regulamentul nr. 9/1996, care prevede luarea in considerare a optiunii majoritare din procentul celor care voteaza, si nu a optiunii majoritare din numarul total de investitori. Privind lucrurile prin aceasta perspectiva, din cei 100.098 investitori FMOA si-au exprimat optiunea in scris 23.081. Dintre acestia din urma, au votat pentru transformarea in fond cu capital de risc un procent de 58,57%, ceea ce respecta prevederile CNVM. Un lucru este insa clar. Indiferent cui va da dreptate, decizia instantei va avea rolul de a debloca situatia FMOA, lucrul cel mai important pentru miile de pagubiti care asteapta de ani buni o solutie de recuperare a banilor. Admiterea argumentelor ANPI ar duce la revocarea deciziei de transformare in fond cu capital de risc. Ca urmare, FMOA va reveni la vechiul statut de fond mutual urmand ca investitorii sa decida inca o data viitorul fondului, dupa o informare mai amanuntita asupra variantelor posibile. La randul sau, CNVM si-ar putea repara gafa facuta prin autorizarea transformarii unui fond destinat atragerii economiilor micilor investitori intr-unul adresat investitorilor sofisticati, elaborand pentru FMOA un nou regulament de transformare adecvat situatiei particulare a acestui fond. Pe de alta parte, admiterea de catre instanta a argumentelor SAFI privind corectitudinea consultarii investitorilor ar oferi acestora din urma varianta cotarii fondului pe Rasdaq si, de aici, posibilitatea tranzactionarii titlurilor de participare si a recuperarii (ce-i drept, la valoarea pietei), cel putin partiala, a sumelor de bani depuse. Cine va autoriza tranzactionarea pe Rasdaq este deja o alta poveste. Retragand dreptul de autoreglementare al ANSVM, Comisia valorilor mobiliare pare sa-si fi asumat aceasta sarcina. Presedintele ANSVM, Valeriu Velciu, este insa de alta parere. „Rasdaq este o piata privata conceputa de americani, cu drept de autoreglementare, spune acesta. CNVM ne poate suspenda acest drept, dar nu ne poate impune sa acceptam la tranzactionare o societate pe care noi o consideram cu probleme.”