În timp ce Ungaria, China și, mai nou, Rusia au declanșat investigații ca urmare a raportului DoJ, DNA nu poate da informații nici după șapte luni, pentru că „nu sunt publice“.
Vă mai amintiți așa-numitul scandal „mita de la Daimler“ care a făcut valuri mai întâi în presa străină și mai apoi în cea română în primăvara acestui an? Încă din aprilie, când colegii germani de la Der Spiegel au pus la dispoziția Capital documentul Departamentului de Justiţie American (DoJ) „United States District Court For The District Of Columbia: USA v. Daimler AG“ – în care era menționată și România printre statele în care reprezentanți ai concernului german ar fi dat șpagă pentru a-și vinde vehiculele -, autoritățile române au arătat că nu sunt interesate de subiect.
„Tot ce pot spune este că urmărim cu atenţie informaţiile apărute în presă şi dacă procurorul va considera că există indicii temeinice pentru a declanşa o investigaţie, o va face. Nu pot nici confirma, nici infirma dacă DNA va declanşa o investigaţie şi nici dacă documentul de la Departamentul American de Justiţie a ajuns în atenţia instituţiei“, ne-a declarat, în aprilie, purtătorul de cuvânt al DNA.
Ei bine, spre deosebire de România, Ungaria a declanșat încă de pe atunci investigații în legătură cu acest caz. China, de asemenea. Iar rușii tocmai au anunțat că, după cercetările preliminare, vor declanșa și ei o investigație amănunțită. În perioada investigată de DoJ, posibilele contracte suspecte erau cele din 2005 şi 2007, încheiate între EvoBus România, importatorul autobuzelor Mercedes-Benz, şi Primăria Capitalei privind achiziţionarea a 1.000 de autobuze Citaro în două tranşe de câte 500 de unități (cea mai mare achiziţie de astfel de vehicule făcută de o capitală).
Solicitări fără răspuns
La câteva luni după ce Capital a publicat chiar și părți din documentul DoJ, în august, vicepreședintele Senatului, Dan Voiculescu, a solicitat ministrului Justiției să clarifice problema, însă răspunsurile au întârziat să apară. Ca urmare a declanșării investigației din Rusia, pe 13 noiembrie, Capital a solicitat din nou DNA informații în legătură cu acest caz. Răspunsul a fost scurt și sec: „Informaţiile solicitate nu sunt publice, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 lit. e, f din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public“.
Lecția de rusă
Informați, ca și restul celorlalte 21 de state, în privința concluziilor DoJ și asupra amenzii de 185 de milioane de dolari plătită de Daimler, oficialii ruși au cerut americanilor lămuriri încă din aprilie. Pe 20 mai le-au și primit. A urmat o reacție destul de rapidă, în august, a ministerului de interne rus care a anunțat că nu a descoperit nimic ilegal în documentele instituției. Numai că, pe lângă acest minister, acuzele se îndreptau și către primăria Moscovei, iar oficialii acesteia au tăcut mâlc. Acum, se pare că ținta este chiar primarul Moscovei. Conform Washington Post, Yuli Nisnevich, membru al biroului din Moscova al Transparency International, a declarat că „este un eveniment foarte interesant. Am așteptat o reacție logică destul de mult timp. Ce se află în spatele acestei investigații este greu de ghicit. Această reacție poate fi o încercare a liderilor țării de a se reabilita în ochii poporului“.
Pe de altă parte, conform lui Nisnevich, este posibil ca totul să nu fie decât o răzbunare a lui Medvedev împotriva primarului incomod al Moscovei.
Cu substrat sau fără, cert este că rușii au declanșat o investigație care a arătat întregii prese internaționale că sunt gata să lupte cu corupția care este menționată de atâtea ori când se discută despre marele stat de la răsărit.
Reuters, Wall Street Journal, Financial Times, Washington Post, BBC sau Bloomberg sunt doar câteva dintre mijloacele media care au publicat informația privind hotărârea Rusiei de a investiga amănunțit scandalul „mita de la Daimler“. România însă a rămas în continuare printre țările care nu au întreprins nimic pentru a proba sau a dezminți acuzele din raportul Departamentului american al Justiției.
Cu toate acestea, răspunsul oferit de DNA pare să sugereze că o investigație este totuși în curs.
210 milioane de euro a fost valoarea aproximativă a contractului dintre PMB și EvoBus România pentru achiziția a 1.000 de vehicule Citaro
Citește și DNA aşteaptă «indicii temeinice» pentru a investiga afacerea Daimler