Scandalul din jurul grupului de firme Nordis și implicațiile politice
Scandalul care vizează grupul de firme Nordis a generat multiple întrebări și comentarii din partea publicului și a specialiștilor, în special legate de suma impunătoare invocată drept prejudiciu și de averile învăluite în mister ale celor implicați. Analiza acestui caz relevă o serie de nedumeriri care merită a fi discutate.
Victor Ciutacu despre scandalul Nordis și prietenia cu Laura
În scandalul Nordis, DIICOT a anunțat un prejudiciu de 195 milioane euro, dar banii au fost investiți legal, nu furați. Prejudiciul din dosarul Vanghelie, de 500 milioane, s-a dovedit exagerat. Cele 62 milioane euro delapidare ridică întrebări, fiind insuficiente cheltuielile pentru a justifica întreaga sumă. Sechestrul de 50 milioane lei găsit acasă pare improbabil, având în vedere experiența Laurei cu autoritățile. Luxul nu este infracțiune, dar proveniența banilor trebuie dovedită.
„Câteva mici și ingenue nedumeriri și observații pe scandalul penal și politic Nordis:
– DIICOT a început să bea apă după DNA la stabilirea prejudiciilor. 195 milioane euro sună spectaculos, da-i ireal. Atât s-a încasat, dar n-a fugit Ciorbă cu toți banii acasă. Firmele alea au avut activitate, au plătit salarii, au cumpărat terenuri, au construit niște blocuri și un hotel, există oameni mutați. Toate astea s-au făcut pe bani. Care se scad din cifra de afaceri la care se raportează procurorii. Am trăit și momentul așa-zisului prejudiciu de 500 milioane euro în dosarul Vanghelie, nu ne-am născut toți alaltăieri dimineață.
– 62 milioane euro delapidare te lasă fără suflare. Dar, în afara genților și a bijuteriilor Laurei, hai să rotunjim la milion pe surse, unde s-a cheltuit restul? Chirii la Monaco, avioane private, Formula 1, mese, școlile copiilor, toate puse cap nu se apropie de colosală sumă.
– sechestru pe 50 milioane lei, bani găsiți în casă. Dați-mi voie să nu cred. N-ai cum să stai cu muntele ăla de bani sub pernă, iar Laura, trecută printr-o încarcerare și experimentată în dosare penale, o avea multe defecte, dar sigur nu-i proastă. Știa că or să vină dorobanții peste ea. D-aia s-a și dus la Denise Rifai, să mârâie amenințător la stăpânii butoanelor și să semnalizeze că e dispusă să negocieze. Nu stătea ea să aștepte mascații cu banii strânși calup.
– luxul și opulența nu sunt infracțiuni. Modul de dobândire a banilor de aruncat în stânga și-n dreapta poate fi, dar trebuie probat.
P.S. Nu încercați iar să mă legați de Laura, că pierdeți vremea de pomană. S-a dezlegat singură, acum mulți ani, de privilegiul de a-mi fi prietenă”, a scris Victor Ciutacu pe Facebook.
Prejudiciu de 195 milioane de euro și delapidare
Procurorii DIICOT au adus în fața opiniei publice acuzația unui prejudiciu de 195 de milioane de euro, o sumă extrem de mare. Cu toate acestea, există îndoieli legate de veridicitatea acesteia. Deși s-au înregistrat încasări semnificative, banii nu au dispărut, ci au fost investiți în activități economice reale: achiziționarea de terenuri, plata salariilor și construcția unor blocuri și hoteluri. Aceste investiții sunt cheltuieli legitime care trebuie scăzute din cifra de afaceri, ceea ce face ca prejudiciul raportat să nu fie chiar atât de colosal pe cât a fost prezentat.
Un alt punct central al scandalului îl reprezintă acuzațiile de delapidare a unei sume de 62 milioane de euro. Deși valoarea este impresionantă, întrebarea rămâne: unde au dispărut acești bani? În afară de achiziționarea de bijuterii și genți scumpe, se pune în discuție modul în care au fost cheltuite aceste fonduri. Chiriile de lux la Monaco, avioanele private și mesele costisitoare nu par a justifica în totalitate suma enormă menționată. Aceste cheltuieli sunt departe de a explica întreaga sumă invocată de procurori.
De la lux și opulență la sechestru
Un alt moment cheie din acest scandal a fost aplicarea unui sechestru pe suma de 50 milioane de lei, găsită într-o locuință. Mulți sunt sceptici cu privire la veridicitatea acestei descoperiri, având în vedere că o persoană cu experiență în dosare penale, precum Laura Vicol, nu ar fi păstrat o asemenea sumă în locuri vizibile. Este greu de crezut că cineva, care știe că autoritățile ar putea interveni în orice moment, ar risca să păstreze o asemenea cantitate de bani într-un loc accesibil.
Un alt punct de discuție este faptul că luxul și opulența nu sunt, în sine, infracțiuni. Desigur, dacă aceste bunuri au fost obținute prin mijloace ilegale, acest lucru trebuie demonstrat. Însă, în absența unor dovezi clare care să indice legătura directă între averea acumulată și activitățile ilegale, acuzațiile rămân doar la nivel teoretic.
