Societatea germană Wirecard a creat un adevărat scandal în luna iunie, atunci când procesatorului de plăţi electronice a fost obligat să admită că o sumă lipsă din conturile sale este, de fapt, inexistentă. Acum, cearta s-a mutat în Austria.
Azi, dreapta și extrema dreaptă s-au acuzat reciproc de spionaj în favoarea Rusiei şi de legături financiare cu cei doi protagonişti principali ai afacerii. Lucrurile au luat o întorsătură neașteptată de când a apărut în spațiul public o serie de informații de presă despre un manager al Wirecard. Controversatul Jan Marsalek este bănuit de legături cu diferite servicii de informații.
Ultimele informații au rezultat în convocarea Consiliului Naționale de Securitate
Ultimele revelaţii au determinat luni Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Sebastian Kurz să convoace Consiliul Naţional de Securitate, organ consultativ al guvernului în materie de politică externă, securitate şi apărare.
Acest partid spune că doreşte să facă lumină asupra legăturilor politico-financiare cu clasa politică austriacă ale lui Jan Marsalek – în prezent fugar – şi ale fostului preşedinte director general al Wirecard, Markus Braun – aflat acum în spatele gratiilor.
Die Presse a vorbit despre relațiile lui Marsalek cu formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii
Cotidianul austriac Die Presse a relatat la sfârşitul săptămânii trecute despre relaţiile cultivate de Marsalek cu formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), căreia i-ar fi destăinuit ilegal începând din anul 2017 informaţii ale serviciilor secrete austriece.
În urma acestei dezvăluiri, ”investigaţii interne intense” au loc la Ministerul de Interne austriac pentru a găsi posibile ”cârtiţe”, conform presei austriece.
Afacerea este cu atât mai stânjenitoare pentru Austria cu cât, potrivit Financial Times, Jan Marsalek se afla în contact cu serviciile secrete militare ruse GRU. De altfel, formaţiunea FPOe şi-a afişat de mai multe ori relaţiile privilegiate cu Moscova.
”Securitatea şi neutralitatea Austriei sunt în joc şi trebuie să mergem în profunzimea acestor chestiuni”, a declarat luni vicepreşedinta partidului OeVP, Gabriela Schwarz. ”Care sunt legăturile, la ce nivel de intensitate, cine şi ce informaţie secretă a scos, toate acestea pot fi elucidate” în cadrul Consiliului de Securitate care se va reuni în mai puţin de două săptămâni, a detaliat ea.
Ce s-a întâmplat în 2018
Fost director de operaţiuni al Wirecard, Jan Marsalek ar fi încercat în 2018 să-şi impresioneze parteneri comerciali la Londra arătându-le un document secret despre folosirea în Marea Britanie a unei arme secrete ruseşti împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal. Die Presse bănuieşte că el a obţinut aceste informaţii în Austria, ţară care a avut acces la acest dosar clasificat, Serghei Skripal ajungând în Vest după un schimb de spioni organizat pe teritoriul austriac în 2010.
Mai mult, sub acoperirea unui lăudabil proiect de ajutor pentru Libia, Jan Marsalek ar fi încercat să formeze în 2017-2018 o miliţie cu circa 15.000 de combatanţi, potrivit Financial Times. Pentru aceasta el ar fi bătut la uşa Ministerului Apărării austriac, condus atunci mai întâi de stânga, apoi de FPOe între sfârşitul anului 2017 şi mai 2019.