În primăvara acestui an, a cincea misiune de evaluare a acordului de supraveghere preventivă cu România avea loc într-un moment în care, la Bucureşti, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu era demis de Parlament fiind instalat un nou Cabinet, condus de Victor Ponta. La încheierea Misiunii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, pe 9 mai, fostul negociator şef al Fondului pentru România, Jeffrey Franks, se declara încurajat de ‘angajamentul puternic manifestat de România faţă de acordul cu FMI’.

"Cu toate că a existat o schimbare de guverne discuţiile au continuat neîntrerupt. Am ajuns la un acord în ceea ce priveşte evaluarea în majoritatea ţintelor propuse. Am convenit asupra politicilor necesare pentru ca reforma să fie continuată. Faţă de ultima noastră vizită nu au existat modificări semnificative. Anticipăm o creştere economică de 1,5% în 2012, în ciuda performanţelor mai scăzute ca urmare a întreruperilor cauzate de vremea rea în primul trimestru, ne aşteptăm la o absorbţie mai mare a fondurilor şi la creşterea cererii, care să sprijine creşterea pe parcursul anului", arăta Jeffrey Franks, la acea dată.

Însă, deficitul şi politica fiscală rămâneau subiecte centrale, iar pe fondul efectelor crizei, FMI a recomandat Executivului nou instalat "să asigure o politică fiscală prudentă".

O concesie importantă a fost înţelegerea privind majorarea salariilor, cu o primă etapă în iunie şi o a doua etapă de majorare în decembrie, cu plata în ianuarie 2013, pentru a nu se pune presiune pe bugetul din 2012.

"Am convenit cu autorităţile o uşoară relaxare a ţintei de deficit, pe care a modificat-o de la 1,9% la 2,2% din PIB pentru acest an. Noua ţintă va disponibiliza o sumă care să permită Guvernului atingerea obiectivelor sale. Suma convenită nu va putea recupera dintr-o dată salariile şi CAS pentru pensii. De aceea, am convenit ca următoarea mărire de salarii să fie acordată în anul următor", explica Jeffrey Franks.

Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, confirma în urma negocierilor că salariile bugetarilor vor fi reîntregite în decembrie 2012 la valoarea de dinainte de tăierile din 2010, iar pensionarilor le vor fi restituite, începând cu 1 iunie, sumele oprite eronat drept contribuţii la asigurările de sănătate. Guvernul Ponta a adoptat, ulterior, o ordonanţă de urgenţă pentru aplicarea acestor măsuri.

Totuşi, oficialii FMI au avertizat că "politica viitoare în privinţa salariilor va trebui regândită, dacă în 2013 se va ajunge la o situaţie în care condiţiile economice să devină dificile".

Alegerile locale au trezit noi temeri boardului FMI, care vedea, după schimbările succesive de guverne, posibile pericole suplimentare legate de populismul politicienilor, cu impact asupra ţintelor de deficit bugetar.

‘Va fi de o importanţă crucială ca România să continue politicile de reformă, având în vedere situaţia actuală din Uniunea Europeană şi alegerile care vor avea loc în ţară’, avertiza Jeffrey Franks la încheierea celei de-a cincea misiuni de evaluare a Acordului Stand-by cu România.

Acesta a criticat şi faptul nu s-au făcut progresele aşteptate în instituirea unui management privat la companiile publice de stat, ale căror pierderi au devenit dificil de administrat, arieratele au continuat să crească, au fost derapaje faţă de calendarul privatizărilor, mai multe licitaţii au eşuat. Franks a calificat aceasta drept ‘un semnal de slăbiciune în angajamentul României faţă de reformele structurale’, însă a apreciat că ”majoritatea ţintelor cantitative, cu excepţia a două dintre ele, ambele referitoare la arieratele guvernamentale, au fost atinse’

Realizând că stabilitatea economică este importantă pentru România, oficialii Fondului au anunţat, în mai, că vor fi puşi la dispoziţie 475 milioane de euro, asistenţă din partea FMI, dintr-un total disponibil de 3,5 miliarde euro. La acea dată, Jeffrey Franks îşi încheia oficial a mandatul de negociator şef pentru România, predând ştafeta olandezulului Erik de Vrijer.

În cadrul acordului, Banca Mondială a anunţat, la rândul său, un împrumut de tip DPL DDO (Deferred Drawdown Option for Development Policy Loans) inclus în strategia sa de asistenţă financiară pentru ţările cu venit mediu, care funcţionează similar unei linii de credit şi este conceput pentru a furniza o sursă imediată de finanţare în cazul unor evenimente economice negative neprevăzute.

Următoarea misiune, a şasea, condusă de noul negociator şef, fusese programată pentru sfârşitul lunii iulie-începutul lunii august, însă referendumul privind demiterea preşedintelui din 29 iulie i-a determinat pe reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale să amâne cu câteva zile vizita la Bucureşti.

Misiunea FMI, CE şi BM a avut loc în perioada 31 iulie – 13 august, iar noul negociator şef pentru România, Erik de Vrijer, anunţa că ‘autorităţile române negociază un angajament preventiv Stand-By cu Fondul, aceasta însemnând că nu intenţionează să utilizeze resursele disponibile’.

Delegaţia Fondului s-a întâlnit cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru a trece în revistă politicile economice şi monetare şi perspectiva macroeconomică pentru perioada 2012 – 2016. Oficialii FMI au apreciat, la acea dată, că ‘este foarte dificil de păstrat un echilibru între asigurarea unei stabilităţi relative a leului şi menţinerea rezervelor valutare ale BNR la un nivel confortabil, care să poată absorbi din efectele unor eventuale şocuri venite din zona euro, deprecierea leului pune presiune pe inflaţie, iar seceta din agricultură ar putea duce la creşterea preţurilor alimentare astfel încât inflaţia la final de an poate depăşi nivelul prognozat de 3,2 la sută’. Ulterior, BNR a revizuit în creştere la 5,1% ţinta de inflaţie pentru acest an.

Următoarea misiune, cea din noiembrie, a fost transformată de Boardul FMI într-o vizită cu caracter tehnic şi de informare, ţinând cont de organizarea alegerilor parlamentare, iar oficialii Fondului au precizat că doresc să discute cu noul guvern rezultat din noua structură a Parlamentului.

Discuţiile din noiembrie au avut ca temă perspectivele macroeconomice şi progresele înregistrate în vederea îndeplinirii ţintelor fiscale stabilite pentru anul 2012. Companiile administrate de stat au rămas, de asemenea, subiecte centrale, iar situaţia tensionată de la Oltchim, a cărei privatizare a eşuat, a determinat oficialii FMI să afirme că ‘nu trebuie ca Guvernul să continue să bage bani într-o gaură neagră’, ţinând cont de pierderile de peste 700 de milioane de euro înregistrate de compania din Râmnicu Vâlcea, unde lucrează aproximativ 3.000 de salariaţi. Situaţia foarte tensionată, cu proteste săptămânale ale angajaţilor Oltchim, i-au sensibilizat pe oficialii FMI să agreeze solicitarea de către managementul societăţii a unui ajutor de urgenţă şi au ‘impus’ autorităţilor române un termen de două luni pentru acordarea acestui sprijin, potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei, Rodin Traicu. Situaţia de la Oltchim nu a fost singurul subiect sensibil în discuţiile tehnice. Lentoarea cadrului legislativ pentru introducerea privatizării managementului la companiile de stat a fost criticată de Fond, ca şi decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de a nu mai privatiza pachetul de acţiuni de la Transgaz.

Cât priveşte un nou acord cu România, reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale au arătat că ţara va trebui, mai întâi, să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un alt aranjament, având în vedere că, în cadrul actualului program, mai multe reforme structurale nu au fost finalizate conform graficului stabilit.

"Suntem aproape la finalul vizitei, după cum ştiţi, a fost o vizită tehnică, de început, şi adevărata evaluare va fi în următorul an, dar este o oportunitate bună pentru a schimba puncte de vedere cu privire la stadiul la care ne aflăm şi la modul în care putem continua. Principala provocare acum este să ne îndreptăm de la austeritate şi stabilitate macroeconomică spre creştere şi crearea de locuri de muncă. Este aproape o lege a fizicii că dacă nu faci nimic, nimic nu se va întâmpla", arăta, la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, negociatorul şef pentru România, Erik de Vrijer.

La scurt timp după încheierea vizitei de informare, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, aprecia că există premise favorabile pentru viitoarele negocieri din ianuarie, subliniind că "România a făcut suficiente progrese de când a încheiat acordul cu FMI, în 2009, şi ar merita chiar un acord de tip flexible credit line, pentru că aceasta ar face bine imaginii României".

Oficialul Băncii Naţionale apreciază că România trebuie să continue colaborarea cu Fondul, în actualele condiţii internaţionale şi a evoluţiilor din zona euro.

‘Orice acord am încheia va fi bun. Ce ar aduce prestigiu României ar fi dacă am avea unul de tipul flexible credit line. Diferenţa dintre un astfel de acord şi cel actual, precautionary, este că nu sunt atâtea condiţionalităţi. E tot un acord prudenţial sau preventiv, dar fără condiţionalităţi. De un acord de tip stand-by nu avem nevoie pentru că nu avem o problemă cu balanţa de plăţi’

Cea de-a şaptea evaluare a Acordului Stand by cu România ar urma să aibă loc în prima parte a anului 2013, după instalarea noului Guvern de la Bucureşti, a dat asigurări reprezentantul rezident pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

Valoarea totală a actualului acord al FMI cu România este de 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300 la sută din cota pe care România o are la Fond. La sfârşitul lunii septembrie, la încheierea celei de-a şasea revizuiri a acordului de tip preventiv, Boardul FMI a disponibilizat o nouă tranşă, în valoare de 430 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari).

Sursa: Agerpres