Parlamentul European, obişnuit cu obscuritatea, va fi în centrul atenţiei săptămâna viitoare, când alegerile pentru noua legislatură vor măsura nemulţumirea alegătorilor şi apetitul lor pentru candidaţii extremişti, pe fondul recesiunii şi al scandalurilor. Puţin îndrăgită şi înţeleasă de alegători, instituţia a fost multă vreme paralizată de lipsa de autoritate. Reputaţia sa a fost, de asemenea, afectată de un scandal privind abuzul de cheltuieli al eurodeputaţilor
Parlamentul European, obişnuit cu obscuritatea, va fi în centrul atenţiei săptămâna viitoare, când alegerile pentru noua legislatură vor măsura nemulţumirea alegătorilor şi apetitul lor pentru candidaţii extremişti, pe fondul recesiunii şi al scandalurilor. Puţin îndrăgită şi înţeleasă de alegători, instituţia a fost multă vreme paralizată de lipsa de autoritate. Reputaţia sa a fost, de asemenea, afectată de un scandal privind abuzul de cheltuieli al eurodeputaţilor.
Deşi interesul europenilor pentru aceste alegeri a scăzut constant de la primul scrutin din 1979, analiştii politicii consideră că în acest an acestea vor beneficia de un interes sporit. Cu Germania şi Marea Britanie având alegeri naţionale anul viitor, votul de săptămâna viitoare ar putea anticipa cum problemele economice pot provoca alegătorii să-şi pedepsească marile partide naţionale.
Această situaţie este favorabilă candidaţilor extremişti. Astfel, un sondaj de opinie recent arată că 19 la sută dintre britanici intenţionează să voteze cu Partidul Independenţei (UKIP), care militează pentru ieşirea Marii Britanii din UE şi pentru o abordare mai dură a problemei imigraţiei. Şi liderul Partidului Naţional Britanic, de extremă dreapta, Nick Griffin, şi-ar putea asigura un loc la Bruxelles, ceea ce partidul său nu a reuşit niciodată. Acestuia i s-ar putea alătura Partidul Libertăţilor din Olanda, care militează împotriva imigraţiei, precum şi partide de extremă dreapta din Austria şi Italia, ai căror lideri mizează pe sentimentul antimusulman, antiimigraţie şi împotriva romilor.
În Ungaria, partidul naţionalist Jobbik ar putea obţine 10 la sută din voturi, în timp ce în România, patronul clubului de fotbal Steaua, Gigi Becali, a primit permisiunea poliţiei de a părăsi locuinţa pentru a face campanie pentru Partidul România Mare. El a fost acuzat de sechestrare, luna trecută, şi a fost eliberat pe cauţiune, explică Wall Street Journal, adăugând că România Mare se bucură de sprijinul a 7 la sută din populaţie, potrivit unui sondaj de opinie recent.
SURSA: Mediafax