„Viaţa este precum un bulgăre de zăpadă. Cel mai important lucru este să găseşti un bulgăre umed şi un deal cu adevărat lung“. Cugetarea multimiliardarului american Warren Buffet se potriveşte de minune pentru a descrie, metaforic, evoluţia averilor din Romånia. Se poate spune, fără a exagera, că în cei şapte ani de cånd revista Capital publică ceea ce a devenit un brand în sine - „Top 300 Cei mai bogaţi romåni“, averile de pe piaţa
„Viaţa este precum un bulgăre de zăpadă. Cel mai important lucru este să găseşti un bulgăre umed şi un deal cu adevărat lung“. Cugetarea multimiliardarului american Warren Buffet se potriveşte de minune pentru a descrie, metaforic, evoluţia averilor din Romånia. Se poate spune, fără a exagera, că în cei şapte ani de cånd revista Capital publică ceea ce a devenit un brand în sine – „Top 300 Cei mai bogaţi romåni“, averile de pe piaţa locală s-au rostogolit şi au crescut precum un bulgăre de zăpadă. De la doar 15-20 de romåni cu averi de peste 100 de milioane de euro în 2003, la peste 80 în 2007, de la 11,5 miliarde de euro, cåt însemna forţa financiară a grupului celor 300 de bogaţi, la circa 39 de miliarde de euro în anul 2007. Nu pare mult, dacă ne gåndim că doar Buffet singur are în conturi cu vreo şase miliarde de euro peste cåt au ai noştri 300 de vajnici milionari la un loc. Dar este o cifră semnificativă dacă o privim prin prisma ponderii în PIB a averilor lor, care s-a majorat constant în ultimii ani, urcånd în 2007 la aproape 33%. Presupunånd prin absurd că toţi cei prezenţi în ediţia din acest an a clasamentului Capital ar fi loviţi subit de generozitate şi ar decide să-şi doneze integral averile conaţionalilor lor, fiecărui romån i-ar reveni 1.808 euro (în cash sau echivalent). Ori chiar 3.902 euro, dacă averile ar fi împărţite doar populaţiei active (vreo 9,9 milioane de romåni). Ca reper, să luăm cei circa 340 de euro, cåt este salariul mediu net pe economie, şi realizăm că suma nu e deloc de neglijat.
Capital lansează ediţia din acest an a „Top 300 Cei mai bogaţi romåni“ într-un moment în care criza financiară internaţională începe să-şi facă simţite efectele şi asupra economiei autohtone. Pentru ocupanţii clasamentului, acesta poate fi momentul trierii. Cei care s-au îmbogăţit peste noapte, speculånd cu lăcomie diverse conjuncturi, încep să simtă primele corecţii dure din partea pieţei. Gåndul că banii pe care i-au răspåndit prin conturile din străinătate sunt în absolută siguranţă nu mai e liniştitor. Vor rezista doar cei care au creat afaceri sănătoase, bazate pe strategii inteligente, îndreptate spre viitor. Din fericire, exemplele de acest tip tind să se înmulţească cu fiecare ediţie a Top 300. De ele depinde ca economia locală să rămånă acel deal din cugetarea lui Buffet, numai bun pentru rostogolit afaceri către profit.