Elena Udrea va primi răspunsul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la Dosarul Hidroelectrica. Există două scenarii pentru fostul ministru al Turismului și Dezvoltării Regionale. Ce decizii poate lua ÎCCJ?
UPDATE
ÎCCJ a amânat luarea unei decizii pentru data de 4 aprilie 2024.
Ştirea iniţială
ÎCCJ va da o decizie în cazul Elenei Udrea
Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, va afla luni, 4 martie, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la Dosarul Hidroelectrica. Hotărârea de luni ar trebui să fie una finală.
Există două scenarii care ar putea să se întâmple în acest sens.
ÎCCJ poate alege încetarea procesului penal, pe fondul prescrierii faptelor, așa cum a decis Curtea de Apel București. Totuși, decizia nu este definitivă în acest sens.
Totuși, a fost dispusă confiscarea sumei de 3.4 milioane de euro de la fostul ministru.
De asemenea, ÎCCJ mai poate aplica decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este vorba de decizia CJUE din data de 24 iulie 2023.
Dacă ÎCCJ va merge pe această cale, atunci procesul va continua. Decizia CJUE spune că dosarele închise în urma unor așa numite mari prescripții nu sunt în concordanță cu dreptul european.
Concomitent cu această situație, se conturează și cazul lui Doru Boștină, un alt individ implicat într-un proces similar.
Chiar dacă Curtea de Apel București a constatat prescrierea faptelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât să trimită dosarul pentru o nouă judecare.
Argumentul central este că deciziile CJUE nu se limitează doar la situațiile de fraudă cu fonduri europene. Ele sunt aplicabile și în cazurile de corupție.
Prin urmare, se stabilește un precedent pentru situația Elenei Udrea.
De ce a fost acuzată Elena Udrea?
DNA o acuză pe Elena Udrea că, în 2011, ar fi acceptat promisiunea, făcută prin intermediari de către omul de afaceri Bogdan Buzăianu, de a primi 5 milioane de dolari în schimbul influenței sale asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și Hidroelectrica.
Scopul ar fi fost menținerea, în condițiile deja negociate, a contractelor încheiate între compania omului de afaceri și producătorul de energie.
Procurorii susțin că, din suma promisă, inculpata a primit în noiembrie 2011, în scopul menționat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari. De asemenea, ei spun că a primit și o creanță de 900.000 de euro.