Daca reforma sistemului de pensii ar fi avut loc mai demult, probabil ca o parte din pensionarii romani de peste cativa ani s-ar fi putut plimba in croaziere de lux pe Mediterana sau in excursii in Hawaii, asemenea celor din tarile vestice. Randamentele din ultimii opt-noua ani ale fondurilor de investitii arata clar acest lucru. Fondul diversificat Capital Plus, cu un portofoliu apropiat de cel al unuia de pensii, a crescut, spre exemplu, in ultimii noua ani, cu 875% in lei, in termeni reali. Acest lucru a fost posibil ca urmare a randamentelor foarte mari oferite de o piata financiara inca lipsita de maturitate. Estimarile administratorilor fondului merg catre un randament anual mediu de 10% in euro, in urmatorii zece ani, destul de mare. Pentru investitori mai prudenti, estimarile ar fi in jurul a 5-6%, bazate pe plasamente in instrumente cu venit fix. Cam acestea ar putea fi si randamentele fondurilor de pensii, in functie, bineinteles, de profilul investitorului.



Comparand cu ce s-a intamplat in celelate state in care s-a facut reforma, putem estima ca, in zece ani, ponderea activelor fondurilor de pensii in PIB va ajunge la 10%.

Dragos Neacsu,

managing partner Dragon Finance







Speram ca, la jumatatea lunii mai, vom putea trimite in Parlament Proiectul de modificare a Legii nr. 411/ 2004, referitoare la aplicarea pilonului II.

Silvia Limbidis,

consilier Ministerul Muncii







Ar trebui sa existe scheme de pensii aprobate de Comisie. Pentru inceput, vad trei categorii de scheme: pe instrumente cu venit fix, diversificate sau de actiuni.

Eugen Voicu,

presedinte Certinvest







Doar in tari precum Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina si statele africane nu au aparut inca sisteme private de pensii.

Tudor Moldovan,

presedinte Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania





Aproximativ 2% din produsul intern brut, echivalentul a circa doua miliarde de euro, vor alimenta introducerea pilonului II, din bugetul public.

Mihai Tanasescu,

presedintele Comisiei de Buget-Finante din Camera Deputatilor







Cine castiga de pe urma reformei sistemului

Efecte Aparitia fondurilor de pensii va genera un adevarat boom economic


Primul si cel mai mare castigator al “afacerii” fondurilor de pensii administrate privat va fi chiar statul roman.

O demonstreaza exemplul statului chilian, autorul celei mai radicale reforme a sistemului de pensii din lume. Cresterea economica a statului sud-american inainte de reforma, mai precis intre anii 1961 si 1974, a fost de 3,7%, in medie, pe an. In deceniul care a urmat implementarii sistemelor private de pensii, media anuala a crescut la 7,1%. Cresterea atribuita direct aparitiei fondurilor de pensii a fost estimata la 0,9%.


Dragos Neacsu, managing partner Dragon Finance, previzioneaza ca, in zece ani, ponderea activelor fondurilor private de pensii in produsul intern brut va fi de circa 10%, intr-o ipoteza conservatoare. Este vorba de o suma uriasa de bani, care va alimenta, la randul sau, dezvoltarea mai multor sectoare economice.


Piata de capital. Principalul efect direct asupra pietei de capital va fi dat de investitiile noi in actiuni cotate la bursa. Legiuitorii au fost darnici in aceasta privinta, permitand fondurilor private de pensii, fie ele obligatorii sau facultative, sa plaseze pana la 50% din active pe piata de capital. Cel mai important este ca fondurile de pensii realizeaza investitii de portofoliu, pe termene lungi, si vor echilibra balanta de la BVB, favorabila in acest moment mai degraba speculatorilor. Este de asteptat, bazandu-ne si pe experienta tarilor din jur, ca fondurile de pensii sa capete pozitii dominante la companii listate si sa implementeze principiile de guvernanta corporativa, protejand astfel si interesele actionarilor minoritari. In Polonia, datorita investitiilor realizate in sectorul IMM, la bursa din Varsovia au fost listate 100 de societati noi. Este foarte probabil ca si la noi sa vedem, odata cu consolidarea fondurilor private de pensii, aparitia la bursa a unor domenii precum software sau servicii, absente in acest moment. Putem asista si la invierea pietei de derivate, extraordinar de utila pentru minimizarea riscurilor generate de investitia in actiuni.

Administratorii nu sunt singurii “premiati”

Fondurile de investitii. In afara participarii directe la administrarea fondurilor de pensii, societatile de asset management vor avea de castigat si din banii plasati in acest domeniu. La dimensiunile reduse din acest moment ale domeniului, este de asteptat ca banii investiti in fonduri deschise de investitii sa mai anime lucrurile. Nu trebuie omise nici fondurile imobiliare, un refugiu ideal in conditiile in care proprietatile imobiliare sunt excluse de pe lista investitiilor posibile ale fondurilor de pensii. Iar la atractivitatea din acest moment a pietei, constituie o oportunitate foarte buna.


Bancile. Institutiile de credit vor avea de castigat pe doua planuri: din pozitia de administrator al fondurilor de pensii (indirect, prin infiintarea unei societati de administrare separate) si din cea de banca depozitara. In functie de forta financiara a fiecareia, bancile pot opta pentru ambele pozitii, cu atat mai mult cu cat bancile mari au deja societati de administrare a investitiilor si societati de asigurari. In general, comisionul de depozitare perceput de banci este de circa 0,05% – 0,1% pe luna. La un miliard de euro estimat a trece din sistemul public in cel privat de pensii intre anii 2007 si 2010, bancile depozitare ar castiga in acest fel peste 500.000 de euro pe luna doar din aceasta activitate.


Publicitate si media. Pentru o piata a publicitatii estimata in 2005 la 400 de milioane de euro, campania de constientizare a populatiei si cele de promovare pentru fiecare fond in parte ar putea reprezenta o paine buna de mancat. Chiar daca, in Polonia, s-au cheltuit peste 100 de milioane de dolari, in primul an, pentru promovarea pensiilor private, datorita conditiilor diferite de pe piata publicitara din Romania, Bogdan Enoiu, director general al agentiei de publicitate McCann-Erickson, considera ca o campanie de informare eficienta se poate realiza cu circa tre-cinci milioane de euro. Bani cu care si administratorii si-ar putea face intrarea pe aceasta piata.


Industria IT va avea de castigat si in relatia cu statul, si in cea cu administratorii. De altfel, cel mai mare risc pentru viitorul sistem de pensii este calitatea sistemul informatic pe care il va avea ANAF.
Sindicatele patroneaza deja afaceri dintre cele mai diverse, iar aparitia fondurilor private de pensii va fi o oportunitate noua. In plus, beneficiaza de forta de negociere data de masa salariala pe care o manipuleaza.




Pensiile private vor ajuta si sistemul public

ESTIMARE Sistemul facultativ va atrage sute de milioane de euro


Valoarea punctului de pensie este in acest moment de doar 30% din salariul mediu pe economie, potrivit presedintelui Comisiei de Buget-Finante a Camerei Deputatilor, Mihai Tanasescu, fata de 50-60%, cat ar trebui sa fie in mod normal.

Reforma ar trebui sa schimbe aceasta stare de fapt. Un prim pas a fost deja facut, prin aprobarea pilonului III, cel al pensiilor facultative. Comparativ cu alte state ale lumii, care dupa introducerea pensiilor facultative nu au mai avut nevoie de introducerea pilonului II, legea romaneasca stabileste o cota redusa a deducerilor fiscale, de numai 400 de euro pe an, 200 pentru angajat si 200 pentru angajator. In Slovacia, de exemplu, deducerea aprobata prin lege a fost de 1.500 de euro pe an, la salarii asemanatoare cu cele de acum din Romania. In Polonia, dupa modelul careia va proceda probabil si Romania, deducerea acceptata a fost de 750 de euro. Acest lucru a permis intrarea unui numar mai mare de participanti in sistem si, evident, a unei cantitati mai mari de bani.


Eugen Voicu, presedintele Certinvest, a estimat ca numarul maxim al persoanelor care vor intra in primul an in sistemul de pensii facultative este de circa un milion, persoane cu venituri peste medie. Fiind cea mai buna forma de economisire care te scuteste de impozite, este de asteptat ca valoarea contributiilor anuale sa fie de 400 de euro (daca si angajatorul va fi de acord), cat deducerea fiscala. Din start, putem vorbi de patru sute de milioane de euro care pot intra in piata financiara la finele lui 2007. In aceste conditii, potrivit directorului general al Generali Asigurari, Tudor Moldovan, rata de inlocuire (procentul din ultimul salariu pe care il va primi clientul drept pensie privata) la sfarsitul a 30 de ani de contributie, va fi de 27% pentru un salariu de zece milioane de lei brut in primul an.


Sistemul va fi functional abia dupa 1 ianuarie 2007, dupa ce Comisia de Supraveghere a Pensiilor Administrate Privat va fi numita, va emite reglementari si va acorda autorizatiile de functionare si licentele. Totusi, cel mai important pas care trebuie facut pentru o reforma adevarata a sistemului de pensii este adoptarea pilonului II, cel care presupune orientarea anumitor procente din contributia lunara la pensiile de stat catre domeniul privat. Contributia obligatorie va creste treptat de la 2% pana la 6% din totalul asigurarilor sociale platite de angajator si angajat. Din cauza procentului mic din contributie care pleaca in domeniul privat, rata de inlocuire la sfarsitul perioadei nu poate fi foarte mare. Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat a estimat deja ca nivelul acesteia, pentru o persoana participanta la sistem timp de 20 de ani, nu poate fi mai mare de 11%. In alte tari, procentele transferate de la public la privat au fost de 7,30% in Polonia si de 10% in Croatia sau 10,5% in Chile, asigurandu-se astfel reusita reformei.


Prevederile proiectului de modificare a legii vor aduce doar 1,8 milioane de persoane care vor participa obligatoriu la pilonul II. De altfel, cele mai optimiste previziuni de participare la cele doua piloane sunt de 2,5-3 milioane de persoane.


In afara castigurilor suplimentare pentru fiecare individ, pe care le-ar adauga introducerea celor doi piloni, castigul populatiei va fi legat si de crearea de noi locuri de munca, datorita procesului de distribuire a viitoarelor pensii private.

Impactul va fi si la nivel psihologic

Pensiile private au insemnat, aproape in fiecare dintre tarile in care au fost implementate, si un impuls pentru sistemul public de asigurari sociale. “In Croatia, dupa doi ani de la introducerea pensiilor private, se inregistra deja o crestere cu 10% a contributiilor la pilonul public. O mare parte a salariilor neinregistrate au trebuit scoase la suprafata, pentru ca altfel angajatii nu puteau participa la sistemul privat”, spune Dragos Neacsu, managing partner la compania de consultanta Dragon Finance. “In cazul Romaniei, cresterea va fi, probabil, tot intre 5% si 10% in primii ani, mai ales daca avem in vedere dimensiunea economiei nefiscalizate”, prognozeaza el. Cel mai important efect pozitiv asupra economiei va fi insa, in opinia lui Dragos Neacsu, schimbarea de comportament pe care o va induce aparitia pensiilor private. Atitudinea contribuabililor se va schimba in bine, acestia fiind nevoiti sa constientizeze faptul ca starea materiala la batranete nu mai depinde de “mila” statului, ci de ei insisi.

Modelul chilian

Revolutia in domeniul pensiilor a inceput in Chile la 1 mai 1981, iar reusita ei a transformat-o intr-un exemplu. La 25 de ani de la acel moment, 95% din populatia activa este inregistrata in sistemul privat de pensii. Cele sase societati de administrare existente au in grija active totale de 75 de miliarde de dolari, echivalentul a circa 75% din produsul intern brut al tarii, iar rata reala de randament pe aceasta perioada a fost de 10,7% in medie pe an.

Modelul polonez

Polonia a inceput reforma pensiilor cu pilonul II, in anul 1999. Din cele 23 de societati de administrare de la inceput, au mai ramas 13, cu active totale de 22 de miliarde de euro, circa 9% din PIB, la 13 milioane de participanti. Fondurile de pensii detin in acest moment circa 6% din capitalizarea bursei din Varsovia si 22% din titlurile de stat emise de Polonia, finantand astfel o mare parte din datoria publica.

Principalele prevederi legislative

Legea pensiilor facultative

• deducere fiscala de 200 de euro pe an pentru angajat si 200 de euro pentru angajator

• contributia maxima este de 15% din salariul brut

• capital social minim de 1,5 milioane de euro pentru administrator

• societatile de asigurari si cele de administrare nu vor mai trebui sa-si constituie societati
independente pentru a intra in sistemul fondurilor de pensii

• pensiile facultative seamana foarte mult cu asigurarile de viata tip unit-linked

• pentru a primi o pensie facultativa, conditia este sa fi cotizat cel putin 90 de luni.

Legea pensiilor obligatorii (pilonul II)

• la ora actuala, odata cu impozitul catre stat, din salariul angajatului este retinuta si contributia sociala, in total, anagajat si angajator, de 10,5%. Dupa introducerea pilonului II, o parte din aceasta contributie nu va mai fi virata catre stat, ci catre fonduri private

• procentele care se vor duce in sistemul privat vor creste de la 2% pana la 6%, cu un ritm anual de 0,5%

• daca pilonul II va intra in vigoare, este probabil ca, in 2008, contributia care se duce in sistemul privat sa fie de 2,5%.