Aderarea a dat peste cap comerţul exterior al României. Importurile din spaţiul intracomunitar au crescut cu 41% în primele patru luni ale anului, aruncând în aer deficitul comercial cu ţările UE. Pentru analişti, continuarea tendinţei se traduce şi în riscul deprecierii leului.
Toamna trecută, autorităţile prognozau că, în 2007, importurile vor fi mai mari decât exporturile cu 15,5 miliarde de euro. O sumă uriaşă! Prognoza, nu tocmai optimistă la vremea respectivă, avea să fie revizuită însă, în primăvara acestui an, la nu mai puţin de 19,6 miliarde de euro. Majorarea arată că în comerţul exterior lucrurile au scăpat de sub control. Pentru unii analişti, chiar şi noua ţintă este prea optimistă. „Eu cred că şi această prognoză va fi depăşită. Deficitul comercial va fi cu siguranţă mai mare de 20 de miliarde de euro“, consideră analistul economic Ilie Şerbănescu.
Datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică arată că ritmul în care au crescut importurile în primele patru luni (30%) este semnificativ mai mare decât cel prognozat pentru întregul an (22,2%). În acelaşi timp, deşi oficialii se aşteaptă la o creştere a deficitului comercial cu 31,4% la nivelul întregului an, în lunile ianuarie-aprilie creşterea a fost de 65,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru Şerbănescu, „vina“ o poartă importurile, iar dintre acestea, cel mai mult au contribuit la adâncirea deficitului maşinile şi echipamentele de transport. În primele trei luni, România a importat astfel de produse în valoare de 4,2 miliarde de euro, mai mult cu 49% decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşind cu peste 1,8 miliarde de euro valoarea exporturilor similare. Maşinile şi echipamentele de transport reuşesc să influenţeze într-o măsură mare balanţa comercială, „provocând“ 45% din deficit, în condiţiile în care această categorie concentrează şi 38% din totalul importurilor ţării. Importurile de produse prelucrate au depăşit exporturile cu peste un miliard de euro, creşterea faţă de anul anterior fiind de 40%. O pondere mare în totalul importurilor (aproape 10%) continuă să o deţină combustibilii minerali şi materialele conexe. Chiar dacă acestea nu au crescut în primele trei luni, ele reprezintă 736 milioane de euro din deficitul balanţei comerciale pe primul trimestru.
Cea mai gravă deteriorare a deficitului comercial s-a realizat în relaţiile cu ţările membre UE, sursă din care provin 72% din importuri. Dacă în relaţiile cu state din afara Uniunii lucrurile încep să se îndrepte, deficitul în primele patru luni reducându-se chiar cu 4,2% faţă de anul trecut, pe relaţia cu UE deficitul s-a dublat.
Cauzele sunt multiple. „În primul rând, de la 1 ianuarie 2007 au fost eliminate taxele vamale cu UE, ceea ce a ieftinit destul de mult importurile“, arată Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank. În plus, la rândul ei, aprecierea monedei naţionale a ieftinit importurile şi a scumpit exporturile.
Partea lor de „vină“ au avut-o şi exporturile, în cazul acestora problema fiind creşterea de numai 14,8%, uşor sub nivelul prognozat, de 16,8% pentru întregul an. „S-a înregistrat o scădere cantitativă a expedierilor intracomunitare de produse petroliere, la aproape jumătate faţă de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare din 2006. În acelaşi timp, a continuat şi trendul descendent al operaţiunilor în lohn, în special pentru produsele textile“, spune Iuliu Winkler, secretar de stat Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. Alte explicaţii se referă la schimbările metodologice de contabilizare a comerţului cu statele membre UE. De la 1 ianuarie, s-a trecut la metodologia Intrastat, unde bunurile se înregistrează în totalitate la trecerea frontierei naţionale, şi nu la punerea în liberă circulaţie, ca înainte de aderare.
Deşi susţin că îşi menţin optimismul, oficialii români admit că rămân mai multe semne de întrebare şi în privinţa evoluţiilor viitoare. „Este posibil să ne menţinem, în lunile următoare, în limitele prognozate privind creşterea exporturilor şi evoluţia deficitului comercial. La evoluţiile acestor indicatori concură însă numeroşi factori ce pot avea influenţe dificil de prevăzut, ca de exemplu rezultatele anului agricol. Produsele agroalimentare au o contribuţie crescândă atât la export, cât şi la import“, spune Winkler.
Dar ce se poate întâmpla dacă deficitul va continua să se adâncească? În opinia lui Ionuţ Dumitru, într-un astfel de scenariu ar trebui să ne aşteptăm la o depreciere a monedei naţionale, impunându-se o corecţie a cursului de schimb.
