Mark Maslin, profesor la University College London şi autor al cărţii „Cum să ne salvăm planeta”, imaginează două viziuni diferite privind viitorul, potrivit Inverse.com.
Una, spune el, în care facem foarte puțin pentru a aborda schimbările climatice, iar cealaltă, în care facem tot posibilul pentru a salva planeta la pieire.
În prima variantă imaginată de Maslin, 2100 este „anul scenariului de coșmar”. Astfel, pe măsură ce
sec. XXI se apropie de sfârșit, fără să se fi luat măsuri pentru prevenirea schimbărilor climatice, temperaturile globale au crescut deja cu peste 4 ° C.
În multe țări, temperaturile de vară depășesc 40 ° C, iar valurile de căldură cu temperaturi de până la 50 ° C au devenit obișnuite în țările tropicale.
În fiecare vară, incendiile sălbatice devastează fiecare continent, cu excepția Antarcticii. Temperaturile oceanului au crescut dramatic, iar Marea Barieră de Corali din Australia a fost declarată oficial moartă.
De asemenea, secetele frecvente și prelungite pîrjolesc vaste regiuni ale pământului, iar deșerturile s-au extins, ducînd la strămutarea a milioane de oameni. Aproximativ 3,5 miliarde de oameni trăiesc în zone în care cererea de apă depășește cu mult resursele.
Conform scenariului, poluarea aerului are o nouă cauză majoră, pe lângă traficul infernal: praful provenit din terenurile agricole, acum neroditoare.
Groenlanda și Antarctica se topesc
De asemenea, Arctica este lipsită de gheață marină. În consecință, temperaturile medii din nordul îndepărtat au crescut cu peste 8 ° C. Straturile de gheață din Groenlanda și Antarctica de Vest au început să se topească, eliberând o mare cantitate de apă dulce în oceane.
Majoritatea ghețarilor montani s-au topit complet. Așa că acum schiul a devenit un sport de interior, practicat pe pîrtii artificiale. Cea mai mare parte a gheții platoului Himalaya a dispărut, reducând debitele râurilor Gange, Brahmaputra și Yamuna, pe care se bazează peste 600 de milioane de oameni pentru apă.
Ciclonii tropicali au devenit mai puternici, afectând zeci de milioane de oameni în fiecare an. Mega-ciclonii au devenit mai frecvenți, cu viteze susținute ale vântului.
Insecuritatea alimentelor și apei
Insecuritatea alimentară și a apei a crescut în întreaga lume, amenințând sănătatea și bunăstarea a miliarde de oameni.
Căldura și umiditatea extremă la tropice și subtropice au redus productivitatea fermelor agricole. Vremea extremă din regiuni temperate precum Europa a făcut producția de alimente extrem de imprevizibilă.
Jumătate din terenul destinat agriculturii este acum inutilizabil. Randamentele culturilor au ajuns la nivelurile lor cele mai scăzute, de la mijlocul sec. XX.
Rezervele de pește s-au topit. Aciditatea oceanului a crescut cu 125%. Lanțul trofic al oceanului s-a prăbușit în unele regiuni, pe măsură ce micile organisme marine se luptă să supraviețuiască în apele mai acide.
Oamenii mor pe capete, epidemiile fac ravagii
În ciuda progreselor medicinei, decesele cauzate de tuberculoză, malarie, holeră, diaree și boli respiratorii sunt la cele mai înalte niveluri din istoria omenirii.
Evenimentele meteo extreme, de la valuri de căldură și secete la furtuni și inundații, provoacă pierderi uriașe de vieți omenești și lasă milioane de oameni fără adăpost. Epidemiile se răspândesc rapid printre populațiile asediate de sărăcie.
Al doilea scenariu
Al doilea scenariu propus este cel al anului 2100, în care lumea acceptă provocarea. Mark Maslin crede că planeta poate arăta și altfel dacă vom putea controla schimbările climatice. Iar asta va însemna că temperaturile globale au crescut la 1,5 ° C până în 2050 și au rămas așa pentru întreg secolul.
Combustibilii fosili au fost înlocuiți cu energie regenerabilă, peste un trilion de copaci au fost plantați, aspirând dioxidul de carbon din atmosferă. Aerul a devenit mai curat decât înainte de revoluția industrială.
Jumătate din populația Terrei s-a dedicat restaurării biosferei naturale și a serviciilor ecologice. Energia de fuziune este în sfârșit setată să funcționeze la scară largă, oferind energie curată nelimitată pentru oamenii secolului XXII.