Pandemia de COVID-19 are un impact economic „devastator” asupra celor mai vulnerabile categorii de populaţie din lume, persoanele strămutate sau care trăiesc în zone de conflict fiind împinse la foamete sau la deşcolarizare, relevă un studiu publicat luni de organizaţia neguvernamentală Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC), citat de AFP.

În ancheta intitulată ‘Spirala descendentă’, realizată în 14 ţări, Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi arată că aproape trei sferturi dintre cele circa 1.400 de persoane chestionate au spus că situaţia lor s-a degradat din cauza crizei sanitare.

O spirală descendentă periculoasă

Conform studiului, 77% dintre cei chestionaţi şi-au pierdut locul de muncă sau li s-a diminuat salariul din martie, 70% au fost nevoiţi să îşi reducă numărul de mese în familie, iar 73% s-au declarat mai puţin susceptibili să îşi trimită copiii la şcoală, din cauza dificultăţilor financiare.

„Cele mai vulnerabile comunităţi din lume sunt într-o spirală descendentă periculoasă”, a subliniat secretarul general al NRC, Jan Egeland, citat într-un comunicat.

„Deja forţate să îşi părăsească domiciliul din cauza violenţelor, deseori cu drepturi limitate la muncă sau la acces la servicii guvernamentale, impactul economic al pandemiei le împinge la catastrofă”, a atras el atenţia.

Agravarea foametei în lume

Chiar înainte de pandemie, ONU îşi exprima îngrijorarea în legătură cu agravarea foametei în lume.

Conform unui raport anual publicat în iulie, o persoană din nouă a suferit de subalimentare cronică în 2019, o proporţie care ar urma să crească din cauza COVID-19.

Ancheta NRC a fost realizată în rândul a 1.413 persoane din 14 ţări: Afganistan, Columbia, Irak, Kenya, Libia, Mali, Uganda, Venezuela, Somalia, Republica Democrată Congo, Liban, Iordania, Burkina Faso şi Yemen.

Iar consecinţele indirecte ale pandemiei de coronavirus depăşesc impactul direct al COVID-19 în cele mai fragile ţări ale lumii, a avertizat coordonatorul ONU pentru afaceri umanitare, Mark Lowcock, în faţa Consiliul de Securitate al ONU.

Mai multă sărăcie, speranţă de viaţă mai scăzută, mai multă foamete

„Efectele indirecte ale crizei vor fi mai multă sărăcie, speranţă de viaţă mai scăzută, mai multă foamete, mai puţin educaţie şi o mortalitate infantilă mai ridicată”, a tras un semnal de alarmă coordonatorul ONU.

El a arătat că efectele sunt mai ales de ordin economic – scăderea preţurilor la materiile prime, reducerea remitenţelor, perturbările comerţului şi măsurile de izolare îngreunând supravieţuirea, mai ales în cazul muncitorilor zilieri şi al femeilor.

Coordonatorul ONU a mai subliniat că ţările sărace au fost puternic lovite de impactul pandemiei asupra serviciilor de educaţie şi de sănătate, populaţiile acestor state fiind foarte vulnerabile la maladii precum rujeolă, malarie şi tuberculoză.