În cazul lui Klaus Iohannis s-a discutat până acum despre varianta suspendării, despre varianta punerii sub acuzare pentru înaltă trădare, ambele extrem de riscante.
Oana Zamfir a prezentat, miercuri, la „Ediție Specială”, o nouă variantă-bombă: declararea președintelui Iohannis în incapacitatea exercitării atribuțiilor sale.
Scenariul a fost adus în atenția media nu de către un politician, ci de un fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), avocatul Adrian Toni Neacșu.
„Președintele Johannis se află de ceva vreme în grevă prezidențială nedeclarată. Refuză să-și îndeplinească obligațiile constituționale, motivând nevoia de reflecție și de analiză prelungită.
Cel mai recent exemplu, desigur nu singurul, este cel privind obligarea sa de către Curtea Constituțională de a lua act imediat de demisia a 2 miniștri. (…)
Președintele Iohannis nu se află doar în întârziere ci se află în refuz explicit de a-și îndeplini obligațiile funcției, așa cum ele rezultă din Constituție. Din punctul meu de vedere refuzul explicit al Președintelui de a-și îndeplini obligațiile pe care le are echivalează cu o imposibilitate temporară de exercitare a funcției. Atribuțiile funcției de Președinte al României trebuiesc exercitate neîntrerupt, continuu și în termenele arătate de Constituție.
Dacă președintele nu-și poate îndeplini atribuțiile sau refuză să și le îndeplinească intervine situația de imposibilitate temporară a exercitării acesteia. Aplicarea Constituției în România nu poate fi suspendată nici în situația în care motive obiective îl împiedică pe Președinte să-și exercite atribuțiile, dar nici în situația în care simple motive subiective (refuzul său) îl pun în aceeași situație”, a scris avocatul Adrian Toni Neacșu, pe pagina sa de Facebook.
Într-o intervenție telefonică la Antena 3, Adrian Toni Neacșu a explicat că soluția interimatului nu este una politică.
„Este o soluție exclusiv una juridică. În afară de faptul că poate fi declanșată de președinții celor doua Camere ale Parlamentului, nu are nicio implicare politică. E vorba de Curtea Constituțională care, în exercitarea atribuțiilor sale, poate constata dacă există sau nu această imposibilitate temporară de exercitare a funcției, constând de data aceasta în motive subiective, nu numai în motive obiective”, a declarat Neacșu.
