Ultimele date publicate de Eurostat arată că populația din Europa continuă să îmbătrânească, iar cifrele nu sunt foarte optimiste. Mai exact, potrivit datelor, în prezent, pe teritoriul UE, tinerii, adică cei care se încadrează între 15-29 de ani, reprezintă 16% din totalul populaţiei.

Acest procent de 16% reprezintă forța de muncă ”proaspătă” care poate contribui la creșterea economiei naționale, dar și europene, însă având în vedere numărul extrem de mic, îmbătrânirea indică faptul că vor fi necesare politici diferite pe viitor.

În acest context, instituțiile europene au decis ca 2022 să fie anul european al tineretului.  Trebuie menționat faptul că în urma calculelor realizate de Eurostat,  în urma pandemiei, sunt 9 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani care au părăsit piaţa muncii.

Mai exact, la nivel european, doar una din 6 persoane avea vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, în momentul studiului Eurostat. Cu alte cuvinte, dintr-o populaţie totală de 447,3 milioane de cetăţeni ai UE, doar 73,6 milioane sunt „tineri”. Dintre aceştia, 37,8 milioane sunt bărbaţi (51 la sută) şi 35,8 milioane sunt femei (49 la sută).

Cum arată cifrele în România

Referitor la situația din România, datele publicate de Eurostat la finele anului 2021 arătau că România și Bulgaria se află pe ultimele locuri în privința speranței de viață a cetățenilor lor, transmite Eurobserver, citată de Rador.  Totodată, raportul realizat atunci mai arăta că din cauza pandemiei, românii și bulgarii mor chiar și mai tineri decât înainte.
Astfel, speranța de viață a scăzut în 2020 în Bulgaria și România cu 1,5, respectiv 1,4 ani – o scădere dublă față de media europeană de 0,7 ani.

La polul opus, țările europene cu cea mai mare speranță de viață sunt Norvegia (83,3), Islanda (83,1) și Irlanda (82,8), în vreme ce România (74,2) și Bulgaria (73,6) sunt la coada clasamentului.

Sursa citată mai arată că în perioada 2000-2019 speranța de viață în Bulgaria și România a crescut cu doi, respectiv patru ani, dar în ciuda acestui lucru, a rămas cu mult sub media UE, cu opt, respectiv șase ani.

Totodată, aceași sursă a mai arătat că în România femeile trăiesc în medie cu opt ani mai mult decât bărbații (78,4 comparativ cu 70,5) – unul dintre cele mai mari decalaje dintre sexe din UE la acest capitol. De menționat este faptul că unul dintre principalii vinovați pentru scurtarea vieților multor bulgari și români e sistemul medical deficient, dar și cheltuielile pe care autoritățile le fac pentru a investi în acest domeniu.